Această postare este mai mult pentru prieteni, frați, cunoscuți și urmăritorii fideli ai blogului. Este vorba despre evenimente vechi, de acum 11 ani, din 2012.
Nu am avut de gând să public vreodată documentele pe care le veți citi aici.
Le-am colectat însă pentru orice eventualitate și eventualitatea a apărut, iată, după 11 ani.
După cum am promis în comentariul de aici, public acum blogul de contra, blog care mi-a fost deschis în anul 2012 de către omul care îmi scrie. Un om care a venit câțiva ani cu noi în adunare, timp cât să adune date, ca la plecare să aibă ce și cui să bârfească și să calomnieze. Clasic.
S-a încercat prin acel blog să se creeze emulație pe subiect, poate să facă să intre mai mulți la el pe blog, să comenteze „cazul”, sau poate să mă intimideze.
Atunci șefii lui au început pictarea portretului meu de nebun.
Dacă nu aș fi văzut recent acest portret al meu în camerele minții unor apropiați, n-aș fi publicat print-screenurile niciodată. Orice lucru are istorie, iar tabloul meu de nebun are una veche, o istorie a unor pictori versați.
Această postare nu este o răzbunare, nici o răfuială, este o descindere într-un atelier de pictat biografii de monștri, un atelier de făcut din alb, negru și din om normal, monstru.
Blogul de contra este doar schița, pictorii mai întâi trasează linii negre, fine, înainte de a da cu pensula, color. La tabloul meu pictează de peste 10 ani.
S-o luăm cronologic:
În 29 iunie 2011 mi-am scos dosarul de la securitate și am înțeles brusc sistemul.
Nu mi-a păsat prea mult de mine, dar am înțeles cu groază că în procesul de persecuție al creștinilor s-a aplicat „fenomenul Pitești” la scară largă, adică să fie făcuți frații, dușmani unii altora. Adică victimele să se mănânce între ei. Când recent am văzut persecuția lui Ghiță Ignat de la Suceava, mi-am dat seama că e groaznic să fi „Adriana” pentru cineva. Și eu am fost, pentru fratele Mia Iovin, (va urma o postare-două).
În 20 iulie 2011, la 3 săptămâni după scoaterea dosarului, am pus pe blog filmarea cu explicațiile fratelui Mia despre felul cum a fost persecutat în America prin „frați”. Am primit atunci la comentarii foarte multe inimidări și negații furibunde, cărora nu le-am dat importanță. Pur și simplu nu am publicat comentariile, multe le-am șters.
Tot în Iulie am început să public dosarul de la securitate și alte postări derajante. Amintesc aici: Securiști ordinați, Dragostea lui Hristos și destrămarea, Organele noastre au inițiat ”promovarea” lui în funcția de păstor…despre degenerare , Dragii mei, citiți cartea asta! (1.”…am trecut prin atâtea laboratoare ale dezumanizării”), Nebun este acela care spune adevărul sau cel care nu-l înțelege? (citez din această postare, 4 ianuarie 2012: „Sunt situații când nu poți, n-ai cum să poți să explici altora lucruri care duc la pierzarea lor.
Tu le vrei binele, ei te mușcă!
Cei ce-i vor pe ei captivi, îi asmuță împotriva ta, iar tu n-ai cum să le explici că dușmanul e comun.
De dragostea lor îți vine să taci.„), și au mai fost multe postări. Sigur, concluziile mele legate de publicarea dosarului, au deranjat.
7 martie 2012 Am primit mesaj pe mobil. Și am și scris postarea: Uită-Te la amenințările lor… citez: „va asigur ca voi crea website-ri cu toate datele dvs.” amenințare. Apoi…
12 martie 2012, alt mesaj: „Pentru ca manipulati oamenii, am creat 5 website-uri despre dvs. ….. Mai mult decat atat, pot face comunicate de presa daca este cazul…”
Amenințări, intimidări.
În 8 martie 2012 i-am scris un mail omului care îmi scrie, rugându-l să nu-mi publice numele pe saituri și i-am scris și de ce: „Ideea mea de a rămâne anonim pe bloguri este pentru a nu-mi fi refuzată viza de intrare în țări interzise. Vorbesc rusa, ucrainiana, germana și engleza.
În țări ca Azerbaidjan sau Uzbekistan sau chiar China, viza de intrare se obține greu. Creștinilor activi le este refuzată această viză. De aceea doresc să rămân anonim, printr-o simplă căutare pe net, orice consul îți poate refuza viza dacă faci parte din cei vizați de ei.
Dacă vrei să ții cont de acest aspect ține, dacă nu să știi că te lupți cu Domnul meu, faci lucruri ireversibile.
Cât despre tine, oricine poate găsi orice despre locul unde lucrezi printr-o simplă căutare Google.
Dacă urmărești alte interese Domnul să se îndure de tine.
Dan„
Acestea au fost ultimele mesaje cu omul care îmi scrie, la niciunul din celelalte nu i-am răspuns, ar fi prea multe să le pun aici, pun acum doar postările de pe blogul creat special pentru defăimare. Acest blog nu mai există. (Recomand citirea pe desktop.)
Blogul de contra:
Despre, așa au majoritatea temelor de la wordpress, o pagină unde descrie despre ce e vorba:
deci iată, o „alternativă la cele existente (ocara și defăimarea credincioșilor pe blog-uri, comportamente psihopatologice)„. Erau atunci (și sunt încă) multe bloguri pe tema colaborării clericilor pocăiți cu securitatea: barthimeu, centrul de istorie și apologetică, răscumpărarea memoriei, etc. Descrierea suferințelor creștinilor este pentru unii defăimare și ocară, că doar „frații” au prigonit.
Prima postare, 8 martie 2012
…. gunoi verbal aș numi toată postarea. În afară de faptul că eram supraponderal (încă sunt), jovial și plin de energie, restul e fals. Neîngrijit nu am fost niciodată, poate doar când eram în salopetă, păream murdar. Securist? Cine vorbește! (scrie)
17 Martie 2012, aici apar descrise diagnostice: paranoia, psihoză, schizofrenie paranoidă, psihotic, frustrat, depresie reactivă exogenă, epuizarea creierului, boală afectivă bipolară, delir de persecuție, deficit de maturizare a encefalului. După cum citiți, de toate am, să-și ia fiecare ce-i convine, măcar ceva. 
19 martie 2012, atac la blog, „un blog administrat de un batjocoritor„. 3 fraze urmate de 3 versete biblice. Cam fușereală toată munca asta: copy/paste. Desigur, lua apărarea „fraților” care au persecutat pe creștini în numele cultelor, după cum am arătat aici. Sarcină de serviciu.
20 martie 2012, tot atac la blog, că cică-l atac. Nu i-am răspuns un cuvânt la toate postările, iar comentariile la mine pe blog i le-am șters inițial, apoi le-am lăsat nepublicate, fără să le șterg. 
21 martie 2012 Un securist post-comunism în haine de creștin
10 rânduri, iar minciuni, iar diagnostice și 5 versete biblice copy/paste. 
Nu a fost invitat, s-a invitat. L-am întâlnit la o altă adunare „fără cult” în Mănăștur, țin minte pe cel ce mi l-a prezentat, probabil tot „frate” cu el. Zâmbete largi la amândoi. Venise de la GBV București (cei 350 de frați). Nu l-am „anchetat”, pur și simplu ne-a descris succint viața lui, „fără mamă, fără tată”, ca toți „deplin conspirații”. L-am crezut. Ce n-a scris în postare este că i-a făcut troacă de porci pe frații de la GBV dintre care a plecat, mai ales pe fratele Socoteanu. L-a bârfit cât a putut de mult, nu murdăresc ecranul cu adjective….A funcționat din păcate (dar din fericire doar o vreme…când m-am prins, am reluat legătura cu toți bârfiții acestor „frați”).
Am făcut armata unde m-a trimis țara, 9 luni, la TR, termen redus, (intrasem la facultate, la seral) la o unitate MI unde… am descărcat cărbuni din vagoane, am plantat pomi, am cules roșii, morcovi, fasole și toată lumea vegetală, am îngrijit animale la ferma unității, am băgat cărbuni pe foc cu roaba și lopata timp de 6 luni la centrala termică, am deszăpezit la lopată, iar ultima lună am lucrat la refăcut gardul de beton al unității și la repavat aleile. Securist nostalgic.
22 martie 2012 Căldărarul
9 versete biblice, precedate de 5 rânduri de minciuni. Nu știu cine este NC. Habar nu am, este invenție.
5 aprilie 2012 dezinformarea, iar atac la blog, tot copy/paste. 
Copy/paste integral, că blogul meu ar fi de fapt o operație de dezinformare….
….ba nu, de bârfă. Mai bine de bârfă. Copy/paste nu știu de unde , dar înainte de asta: paranoia, înjurături, ură, ocară, etc.
Cam asta a fost, după puțin timp blogul a dispărut.
Cam superficială munca, n-a funcționat nici măcar ca intimidare.
Acesta a fost blogul de contra scris de „fratele care îmi scrie„.
Timp de 5 ani după blog a tot scris, la comentarii aici, apoi după 2017 n-a mai scris.
Ultimele două mesaje pe care i le-am scris, le-am citat mai sus, sunt tot din 2012:
„-Dacă vrei să ții cont de acest aspect ține, dacă nu să știi că te lupți cu Domnul meu, faci lucruri ireversibile.„
„-Dacă urmărești alte interese, Domnul să se îndure de tine.„
Acum, după 11 ani, îi mai adaug unul, sigur colegii lui citesc blogul (să-i transmiteți!): Dumnezeu poate să-și arate mila față de tine și familia ta,…dar doar dacă te pocăiești. S-ar bucura îngerii, Domnul, noi, voi.
Nu rata asta!
Și un mesaj pentru „frații” lui: eu mai puțin decât mort nu pot ajunge pe pământ, dar la înviere voi fi așteptat de Domnul Meu, de îngeri, de cunună, de moștenire, de capitalul adunat acolo (m-ați ajutat și voi să-l strâng) și de veșnicii slăvite, iar voi veți fi așteptați de domnul vostru și veți merge cu el în osânda lui tot veșnică, dacă nu vă pocăiți.
Nu ratați nici voi pocăința!
Cât despre „frații” lor care nu citesc blogul, pioni în ecuație, dau doar o discuție cu unul dintre ei, discuție din iulie 2022, omul mi-a spus direct că-s bolnav la cap. Discuția a fost savuroasă, am scurtat-o mult, s-a rugat pentru mine, mi-a făcut exorcizare la telefon, de vorbit în limbi n-a vorbit, deși la el în biserică vorbise în limbi cu 2 ani înainte tacana-tahava. A crezut minciuni săracul, că de venit să mă întrebe sau de discutat principial, n-a fost vorba niciun minut.
Vestea Bună 