O dezbatere aprinsă a cuprins recent opinia publică din Marea Britanie, după ce un raport al unui think-tank influent a adus în discuție un scenariu șocant: creșterea vârstei de pensionare la 80 de ani. Deși nu este o propunere guvernamentală oficială, această idee subliniază o problemă fundamentală cu care se confruntă majoritatea țărilor dezvoltate: sustenabilitatea sistemelor publice de pensii. Într-o lume marcată de îmbătrânirea populației și de presiuni economice tot mai mari, cum arată viitorul pensiilor în Europa și, mai ales, în România?

 

Sinteza scenariului britanic: Un semnal de alarmă global

 

Raportul care a stârnit vâlvă în Regatul Unit punea în balanță mai multe măsuri drastice pentru a asigura viabilitatea sistemului de pensii pe termen lung. Pe lângă posibilitatea extinderii vieții active până la o vârstă greu de imaginat, alte opțiuni luate în calcul erau reducerea beneficiilor, creșterea contribuțiilor sau o combinație a acestora.

Principalul argument din spatele acestor propuneri radicale este matematica demografică implacabilă: un număr tot mai mic de angajați activi trebuie să susțină un număr în continuă creștere de pensionari. Speranța de viață a crescut semnificativ în ultimele decenii, o veste excelentă pentru umanitate, dar o provocare imensă pentru sistemele de pensii concepute într-o altă eră.

 

Tabloul european: Provocări comune, soluții diverse

 

Situația din Marea Britanie nu este un caz izolat. Mari economii europene se luptă cu probleme similare, adoptând reforme adesea nepopulare pentru a evita colapsul sistemelor de pensii.

• Franța: Cunoscută pentru sistemul său complex și generos, Franța a fost scena unor proteste masive în ultimii ani din cauza tentativelor de reformă a pensiilor. Guvernul a majorat treptat vârsta de pensionare și a încercat să uniformizeze multiplele regimuri speciale de pensii. Sistemul francez se bazează pe un calcul pe puncte, unde contribuțiile anuale sunt convertite în puncte care, la momentul pensionării, determină cuantumul pensiei.

• Germania: Motorul economic al Europei se confruntă, de asemenea, cu o îmbătrânire accelerată a populației. Pentru a contracara sărăcia în rândul vârstnicilor cu venituri mici, Germania a introdus conceptul de „pensie de bază” (Grundrente), care suplimentează pensiile celor care au avut o carieră lungă de contribuții, dar salarii modeste. Vârsta de pensionare este în proces de creștere treptată spre 67 de ani.

• Italia: Cu una dintre cele mai îmbătrânite populații din lume, Italia se află sub o presiune enormă. Sistemul său de pensii este considerat costisitor, iar sustenabilitatea pe termen lung este o preocupare majoră. S-au implementat diverse reforme, inclusiv ajustarea vârstei de pensionare în funcție de speranța de viață, însă datoria publică ridicată limitează opțiunile guvernului.

 

Sistemul de pensii din România: tendințe, provocări și sfaturi pentru viitor

 

România se înscrie, din nefericire, în același trend european, cu particularități care agravează situația. Sistemul public de pensii, bazat pe principiul „pay-as-you-go” (contribuțiile actualilor angajați finanțează pensiile actualilor pensionari), este extrem de vulnerabil la schimbările demografice.

Provocări Majore:

1. Declinul Demografic: Scăderea natalității și emigrația masivă a forței de muncă au dus la un raport îngrijorător între numărul de contribuabili și cel de beneficiari. În multe județe, acest raport este aproape de 1:1, o situație nesustenabilă pe termen lung.

2. Insuficiența Fondurilor: Bugetul public de pensii se confruntă cu un deficit cronic, fiind necesare subvenții masive de la bugetul de stat pentru a acoperi diferența și a asigura plata la timp a pensiilor.

3. Economia Informală: „Munca la negru” sau „la gri” reprezintă o altă problemă majoră, diminuând veniturile colectate la bugetul de asigurări sociale și, implicit, fondurile disponibile pentru pensii.

Tendințe actuale:

• Creșterea Vârstei de Pensionare: Asemenea celorlalte state europene, România a majorat și va continua, cel mai probabil, să ajusteze treptat vârsta standard de pensionare.

• Recalcularea Pensiilor: O nouă lege (Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.) a pensiilor a intrat recent în vigoare, având ca scop eliminarea inechităților din sistem și o formulă de calcul menită să reflecte mai corect contributivitatea.

• Consolidarea Pilonului II: Pilonul II de pensii private obligatorii devine o componentă tot mai importantă a venitului la pensionare, deși valoarea contribuției a fluctuat de-a lungul timpului.

Sfaturi pentru viitorii pensionari:

Realitatea este că pensia de la stat, pentru generațiile viitoare, va reprezenta, cel mai probabil, doar un venit de subzistență. Asigurarea unui trai decent la bătrânețe devine din ce în ce mai mult o responsabilitate individuală.

1. Conștientizați Realitatea: Nu vă bazați exclusiv pe pensia publică. Începeți să planificați financiar pentru pensionare cât mai devreme posibil.

2. Maximizați Pilonul II: Acesta este un beneficiu obligatoriu, dar este esențial să vă informați despre performanța fondului de pensii la care sunteți alocat și să înțelegeți cum funcționează.

3. Contribuiți la Pilonul III: Pensiile facultative (Pilonul III) oferă o flexibilitate sporită și beneficii fiscale. Chiar și o sumă mică, economisită constant pe o perioadă lungă, poate face o diferență semnificativă datorită efectului de capitalizare.

4. Diversificați Economiile: Pe lângă pilonii de pensii, luați în considerare și alte forme de economisire și investiții pe termen lung: depozite bancare, fonduri mutuale, investiții pe piața de capital sau în imobiliare, în funcție de profilul de risc.

5. Educație Financiară Continuă: Informați-vă constant despre schimbările legislative din domeniul pensiilor și despre cele mai bune practici în planificarea financiară personală.

În concluzie, deși scenariul unei vârste de pensionare la 80 de ani poate părea o distopie îndepărtată, el servește ca un avertisment serios. Viitorul pensiilor depinde de reforme structurale curajoase, dar și de o schimbare de mentalitate la nivel individual. Proactivitatea și responsabilitatea personală sunt cheia pentru a ne asigura o bătrânețe liniștită și sigură din punct de vedere financiar.