Primăria Bacău a anunțat ieri că se reiau lucrările de modernizare la Calea Moinești, iar Pasarela Mărgineni va fi închisă traficului. În comunicat nu era precizată data de la care se va redeschide circulația (eventual data de finalizare a întregului proiect), nici alte explicații (de ce nu se putea închide, alternativ, doar cîte un sens). Ziarul de Bacău și Deșteptarea au preluat imediat comunicatul pe site, ba chiar l-au publicat în ediția tipărită de azi (foto mai sus), însă fără a completa informațiile furnizate inițial. Blogurile, la fel.

Nu vreau să dau lecții de presă nimănui, dar subiectul e important – așa de important că Ziarul de Bacău a făcut deschidere (spre deosebire de Silvia Pătrășcanu în Deșteptarea, Claudiu Tănăsescu a adăugat o frază comunicatului inițial, preluat, în ambele cazuri, mot-à-mot!). Proiectul de reabilitare a întregii Căi Moinești e o investiție majoră; Conextrust a realizat o dată cincinalu-n 8 luni 6 luni și jumătate, dar minunile durează destul de puțin în .ro; în fine, disconfortul celor care trebuie să ocolească, din nou, prin pasajul Ștefan Gușe nu e nici el de neglijat. Sînt o mulțime de întrebări de pus când se derulează așa un proiect, onest și cu bună credință, iar data redeschiderii cred că trebuia să fie prima, dacă vrei să informezi cetățenii (că asta e meseria ta, nu a purtătorului de cuvînt a Primăriei).

Nu era greu de dat un telefon, măcar pentru atîta lucru; Ionuț Tomescu, purtătorul de cuvînt al Primăriei, nu mușcă – ba chiar răspunde la emailuri trimise vineri după prînz: mi-a confirmat că pasarela rămîne închisă „pînă în jurul datei de 15 iulie”.

De-asta cel mai bun nu merită citit, iar cine merită citit nu e şi cel mai bun.

Din Escapadă:
„Tatăl meu mă aștepta la fîntînă” (TOTB)
„Albastru” (Suplimentul de Cultură)

Ce perspective au studentele la absolvire? Guvernul dumneavoastră este pregătit să le ofere o slujbă?

Din perspectiva mea, educaţia pentru fete nu e orientată atât de îngust, încât să fie măsurată doar prin oportunităţi de angajare. Din punctul meu de vedere, educaţia este un proces care aduce abilităţi noi unei persoane, îi maximizează potenţialul, astfel încât să devină un membru valoros al societăţii.

În perioada asta, cu BAC, examene de licență și admitere la facultăți o să revină lamentațiile că școala românească nu produce roboței disciplinați, eficienți și cu gura mică, dispuși să facă aproape orice pentru a-și păstra „jobul”. Tonul l-a dat Realitatea.net acum cîteva zile, cu un articol la fel de imbecil ca și titlul său: „Topul facultăților INUTILE, cu cerere ZERO pe piața muncii”.

Și nu uitați să le trageți o ștampilă-n bot duminică. Tuturor & fiecăruia.

Voiam să scriu despre Sexul vs. barza, o inițiativă foarte bună de educație sexuală pentru copii și adolescenți, și care ar putea deveni și mai bună dacă nu ar mai propune „deconstrucții” ci pur și simplu explicații. M-am luat cu altele, dar revin cu ceva înrudit tematic. În care aflăm că nu barza e cel mai mare pericol pentru o sexualitate sănătoasă, ci barba.

Mi s-a strîns puțin inima cînd am pus în tomberon kilogramele de hîrtie găsite pe holurile maternității băcăuane, dar mi-am revenit cînd le-a reciclat un sărman (le-a pus frumos într-o sacoșă, ar trebui să mănînce cîteva zile). O inițiativă binecuvîntată de arhiepliscopul* Sucevei & Rădăuțiului, proaspăt binecuvîntat la rîndul lui cu 166613 ha de pădure bucovineană (interesant număr, nu-i așa?), dar și cu o decizie de colaborare cu fosta Securitate.

Tagline: „Spre deosebire de toți acești factori negativi [TV, presă scrisă, internet, care conduc «ofensiva eroticului»], educația sexuală în școli presupune instituționalizarea răului, a cărei acceptare ar conduce la o amplificare și o multiplicare a tuturor celorlalte rele existente deja” (p. 13, semnat Ovidiu Buruiană, aldinele mele)

Broșurica respectivă e un colaj realizat de o activistă/jurnalistă din Piatra Neamț, Irina Nastasiu, și conține: cuvîntări despre criza morală-spirituală-blah-blah ale lui Bartolomeu Anania; clone după discursuri fundamentaliste creștine pro-life americane; pasaje cu „cercetătorii americani” despre relele educației sexuale și viciile europene, fără surse citate**; „dezbateri parlamentare” nesemnate (pe tema homosexualității; retorii respectivi imploră legiuitorii să nu pună botul la America și Europa, străinezii neavînd aceeași tradiție a „moralei creștine”); „Concluzii și propuneri” (somații, mai curînd), semnate de dr. Christa Todea-Gross, MG, antivaxxer extraordinaire, care menționează și ea SUA în draci. Citate din Grigore Palama și, cum altfel, Eminescu, laolaltă cu apeluri patetice la memoria strămoșilor-care-și-au-vărsat & străinii-care-au-cotropit & „UE – noul soviet?”. Fucktards, in short. Sper ca și voi să reciclați bătrînii codri ai Bucovinei, și ca Adriana Radu & co să facă harcea-parcea prostiile astea (că ar putea-o face mai bine decît mine).

Pericolul pentru copiii noștri nu este sexul, Înalt Prea Colaboratorule, ci voi, bărbile cele cucernice, frustrații sexuali de ambe sexe, refugiați în SRL-ul național-creștin. Puneți mîna, că tare mai aveți de unde, și ușurați viața asta femeilor și bărbaților pe care-i păstoriți. Dați de mîncare flămînzilor, adăpostiți-i pe cei care dorm în frig și încetați să vă terorizați sclavii credincioșii. Ajutați medicii să-i vindece și profesorii să-i educe. Scoateți-vă capetele la lumină*** și pășiți cu încredere: evul mediu întunecat s-a terminat și n-o să se mai întoarcă.

* (arhi-)epliscop, ~i s. m. (cum altfel decît m). Pelicanul care se hrănește cu sîngele puilor săi. v. Boris Vian, Spuma zilelor, diverse ediții.

** Am și eu „cercetători americani”: educația sexuală bazată pe abstinență nu scade riscul infectării cu HIV, nici nu afectează incidența sexului vaginal neprotejat, frecvența acestuia, numărul de parteneri, vîrsta de inițiere sexuală sau gradul de utilizare a prezervativelor [DOI: 10.1002/14651858.CD005421.pub2], iar adolescenții care beneficiază de educație sexuală comprehensivă raportează „semnificativ” mai puține sarcini nedorite [DOI: 10.1016/j.jadohealth.2007.08.026]. Mai sînt, dar mi-e lene să caut.

*** De acolo de unde nu vă bate soarele nici cînd faceți nudism.

P.S. am găsit pe ‘net o versiune scanată, puteți gugălui, dar eu nu pun link la site-ul respectiv, dacă mă-nțelegeți.

Pe la 11 dimineața  sufrageria noastră s-a întunecat brusc: o echipă de alpiniști se apucase să monteze un mesh de campanie al „ecologistului” Virgil Luca. Nu știu cum procedează ceilalți români care se trezesc cu lumina stinsă, dar noi am deschis geamurile & am făcut puțin scandal. Alpiniștii s-au oprit după ce au încercat puțin să negocieze, și-au sunat șefii (pe care i-am invitat la discuții) și acum așteptăm să ridice mesh-ul pe la 12.30 l-au împachetat frumos și au plecat. Nu vreau „chirie”, mi se rupe de partid (putea să fie oricare altul din cele înscrise în Bacău), vreau să dispară din geam urîțenia (știți ce urît poate să miroasă, btw?).

Văd că Bacăul e împînzit – bătălia cea mai mare, între USL și ARD. Genul acesta de practici, prin care oamenii sînt puși în fața faptului împlinit (poate-poate renunță la dreptul lor) sau sînt momiți cu ceva bănuți sînt ilegale. Polițiștii ar trebui să verifice acordul proprietarilor și chiriașilor – dar mă îndoiesc că o să vă bată vreunul la ușă prea curînd. Cu adevărat exasperantă e însă nesimțirea candidaților, care au promis cu toții o campanie curată. Dacă nu vă porcăiți între voi la TV nu înseamnă că faceți campanie curată, măgarilor!

Potrivit art. 39, alin. 5 din legea 35/2008 pentru alegerea parlamentarilor, afișajul electoral este permis în alte locuri decît cele special amenajate doar cu acordul proprietarilor sau deținătorilor (inclusiv chiriașilor!). Se poate depune plîngere la Biroul Electoral de Circumscripție, care va lua măsuri administrative (mergînd pînă la sesizarea Parchetului). 

Nu e suficientă o amendă care poate fi contestată? It gets even better:

Plasarea mesh-urilor electorale peste geamurile locuinței fără acordul locatarilor constituie infracțiunea de tulburare a folosinței locuinței și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă (Cod Penal, art. 320). Dacă vă treziți că cineva v-a furat lumina și nu vrea să v-o dea înapoi, depuneți plîngere împotriva partidului respectiv la Parchet.

În timp ce astăzi în Spania, Portugalia, Grecia, Cipru și Malta a fost grevă generală, iar în Franța, Belgia și Italia muncitorii din mai multe ramuri economice au participat la proteste împotriva politicilor de austeritate, în România a fost liniște. Membrii Confederației Naționale Sindicale „Cartel ALFA” au pichetat sediile prefecturilor în mai multe județe din țară. Au avut autorizație de proteste pentru două ore, și din ce văd pe ‘net nicăieri în țară n-au fost mai mult de cîteva zeci de oameni. În Bacău eu am numărat vreo 40.

Motivul anunțat a fost încălcarea, de către PSD și PNL, a protocolului semnat pe 28 februarie cu Cartel ALFA prin care USL se angaja să modifice Legea Dialogului Social imediat ce vor ajunge la guvernare. Între timp au fost ocupați cu altele, n-au apucat. De Ziua de Acțiune și Solidaritate Europeană, prefecții lui Ponta au mai primit o scrisorică, cu cerințe normale, dar generice, și care nu angajează cu nimic pe nimeni, și au promis că o vor trimite mai departe.

Eu am ajuns tîrziu, presa deja fusese evacuată din clădirea prefecturii, și oamenii cu pancarte deja se pregăteau să o ia spre casă. O să citesc mîine în ziar ce declarații au dat prefectul Claudiu Șerban și Martin Farțade-Scurtu, președintele filialei Bacău. O să încerc să stau de vorbă puțin cu MFS zilele astea. „Semnalul”, așa cum este numită acțiunea de astăzi este absolut anemic – și nu doar din cauza participării reduse a oamenilor ieșiți în stradă.

În țara asta paradoxală, premierul în funcție, cel mai puternic lider social-democrat, le cere sindicaliștilor de la Oltchim să înceteze protestele, ca să nu „sperie investitorii strategici”, iar fostul premier, conservator, unul dintre liderii dreptei pro-austeritate și autoare a Codului Muncii și a Legii Dialogului Social împotriva cărora s-a protestat astăzi (anemic, poate, dar cît de cît…) le ia apărarea chimiștilor de la Vîlcea. În timpul ăsta, ministrul pentru Dialog Social lucrează de zor la campania pentru un mandat de senator în Maramureș (bine, Liviu Marian Pop e un monument de incompetență pe lîngă care incompatibilitățile nici nu se mai văd).

E de mirare că sindicatele (și sindicaliștii) mai cred în „dialog” cu partidele și guvernanții. Nu poți să ceri unei nații amorțite să protesteze cu vigoarea spaniolilor sau a grecilor. Dar dacă nici sindicaliștii nu-s în stare să redacteze un manifest, prin care să ceară măsuri concrete (ex: ce anume, punctual, trebuie schimbat în Legea 62?), cu termene clare (ex: pînă cînd trebuie făcute modificările respective?) și cu minime manifestări de voință (ex: ce se întîmplă dacă nu se fac modificările respective? grevă generală, sau ce?), cine naiba să mai lupte pentru drepturile celor ce muncesc?

P.S. Momentul cînd m-a întrebat jandarmul de la ce organ de presă sînt și am răspuns „independent!”… Priceless

… și cînd am deschis Deșteptarea, hopa! invazorul… Candidatul PSD la Senat pe colegiul Buhuși, consilier al premierului pe probleme de minorități, mai cunoscut ca naist extraordinar și activist pentru comunitatea romă, Damian Drăghici, trage una demnă de un mare guvern de uniune națională (în cuget, simțiri și… gust):

Ma gandesc la o editura, la o revista in care, saptamanal, sa le spunem copiilor nostri cine au fost Brancusi, Noica, Eliade, Tutea, Enescu, Codreanu… Acestia sunt istoria noastra. Din cauza somajului si foamei am uitat cine suntem. Nu ne mai cunoastem valoarea.

Dl. Ion Fercu tocmai mi-a confirmat că, în seria pe care eu am subliniat-o cu aldine, nu e vorba nici de sonetistul Mihai Codreanu, nici de vreun buhușean omonim de care, spre rușinea mea, nu auzisem pînă acum.

Rîde K. de mine că văd fasciști oriunde mă uit. „Ca și-atunci, la Petru Vodă”. Ce să fac, iubito, problema nu e la mine, e la ei…

Faptul că Sebastian şi Müller contestă ficţiunea minuţioasă care este a naţionalismului românesc e complicat şi mai mult de faptul că amândoi aparţin unor minorităţi naţionale şi de prejudecata că ei se situează în afara naţiunii şi că i se opun. Au trădat ţara, refuzându-i rolul de victimă, expunându-i falsitatea alibiurilor. Chestiunea esenţială pe care o ridică Sebastian şi Müller este cea a responsabilităţii individuale.

Repet, din nou, degeaba. Nu e vorba despre interzicerea lui Gyr &Co, nici vorbă de asta. E vorba despre gestul lui Neamțu („eclectic”, zice el, haha). Cartianu zice de Céline, de separat omul și opera. Bineînțeles! Nu am nici o problemă să admit că mi-a plăcut enorm romancierul Céline cînd l-am citit, dar Bagatelles pour un massacre îmi încrețește carnea pe șira spinării. Nici vorbă de interzis. Dar dacă Neamțu (vedea-l-aș!) se apucă să citeze din Bagatelles… pe la vreun rally, nu o să am nici cea mai mică ezitare să-l consider un ticălos și un antisemit.

Andrei, cred că glumești cînd mă întrebi dacă tinerii respectivi (din Noua dreaptă, caută-i că eu nu pun link la ei pe blogul meu) știu despre Gyr. Caută-i, uită-te în coloana din dreapta, vezi cine e în seria „înaintașilor” imediat după Căpitan & Sima. TU nu știi ce vorbești, îmi pare rău că ți-o spun. La fel și despre Goga, cu tot cu „bijuteriile lui din manuale”, cum zice Cartianu. Plîng și eu, cu lacrimi de sînge, și cînt, cu scrîșnet de măsele, dragule, și mi se-ntunecă soarele.

Acestea fiind spuse, admit: comunicatul Centrului pentru Monitorizarea Antisemitismului nu e deplasat, exagerat sau fals. Dimpotrivă, e o reacție prea firavă a societății românești față de incultura, imbecilitatea și idioția morală a politicienilor care vor să ne conducă, de la Șova la Neamțu. 

P.S., pentru cei care au citit comentariul lui Silviu Sergiu, și se întreabă „Ce voia oare să zică ultimul vers al altei poezii «pline de har» de-a lui Gyr, respectiv «Și-avem doar gloanțe pentru trădători»? Care «trădători»?”. Căpitanul dăduse deja răspunsul – în Pentru legionari, cap. „Complotul studențesc de la 1923” (pentru care au fost… achitați, că nu stabiliseră… data!).

Cea dintâi problemă care ni se punea era aceasta: cine trebuie să răspundă mai întâi? Cine sunt mai vinovați pentru starea de nenorocire în care se zbate țara: românii sau jidanii? Am căzut unanim de acord, că cei dintâi și mai mari vinovați sunt românii ticăloși, care pentru arginții iudei și-au trădat neamul. Jidanii ne sunt dușmani și în această calitate ne urăsc, ne otrăvesc, ne extermină. Conducătorii români care se așează pe aceeași linie cu ei, sunt mai mult decât dușmani: sunt trădători. Pedeapsa cea dintâi și cea mai cruntă se cuvine în primul rând trădătorului și în al doilea rând dușmanului.

Dacă aș avea un singur glonț, iar în fața mea un dușman și un trădător, glonțul l-aș trimite în trădător.

Ne-am pus de acord asupra câtorva elemente aflate pe linia trădării și am ales șase miniștri în frunte cu George Mârzescu. În sfârșit, venea și acel ceas în care, cei cu atitudini de canalie, care niciodată nu și-au imaginat că vor răspunde pentru faptele lor, într-o țară în care se considerau stăpâni absoluți, peste un popor incapabil de orice reacțiune, aveau să răspundă cu viața lor.

De data aceasta nația își trimitea, prin firele nevăzute ale sufletului, răzbunătorii.

Am trecut apoi la a doua categorie: jidanii. Pe care să-i luăm din cele două milioane?

Am stat, ne-am gândit, am discutat și la sfârșit am găsit că adevărații comandanți ai atacului iudaic asupra României sunt rabinii, toți rabinii din toate târgurile și orașele. Ei conduc masa jidănească la atac și oriunde cade un român, n-a căzut la întâmplare. El cade ochit de rabinul respectiv. În dosul fiecărui om politic cumpărat, există un cap de rabin care a studiat și a ordonat Cahalului sau bancherului jidan respectiv, să plătească. În dosul fiecărui ziar jidănesc și a fiecărei metode: calomnia, minciuna, ațâțarea, există planul unui rabin.

Noi eram însă puțini și i-am luat numai pe cei mari din București. Dacă am fi avut însă posibilitatea numerică, i-am fi luat absolut pe toți.

Apoi am luat bancherii: Aristide și Maurițiu Blank, care au corupt toate partidele și toți oamenii politici români, punându-i membri în consiliile de administrație și copleșindu-i cu bani: Bercovici, care finanțează partidul liberal (Blank luase asupra sa cu deosebire pe național-țărăniști, dar se simțea în stare să cumpere și pe liberali).

Apoi, pe jidanii din presă. Pe cei mai obraznici. Pe otrăvitorii de suflete: Rosenthal, Filderman, Honigman (Fagure), directorii ziarelor: „Dimineața”, „Adevărul”, „Lupta”, toți acești dușmani ai românismului.