Cu Oprescu, fără frică,
Romînia dintr-o mică
pată neagră de sudoare
se va transforma în floare.

Şi atuncea don Băsel
îl va lua pe Crin cu el,
şi-amîndoi cu domnul Geoană
vor porni către-o savană,
să ne lase domne-odată.
Romînia nu e beată!

O privire asupra secţiei de polizmei „Gaiţa Vencu”

O noapte furibundă de toamnă. Iarna pîndeşte prin canale ca un om de zăpadă cu testiculele sparte, irupînd de puritate şi aşteptîndu-şi rîndul pentru a lua în arendă Pămîntul pentru patru luni de zile. La sediul firmei Gaiţa Vencu, angajaţii au uitat ce înseamnă somnul şi buzele dulci ale viselor cu femei dezbrăcate. Aici se lucrează non-stop, mai ceva ca intr-un stup de albine (un cuib de şerpi în care produsul lor final se zvoneşte că ar fi miere) căci doar cine doarme puţin şi se trezeşte de dimineaţă poate deveni salvatorul neamului şi pilonul de referinţă într-ale meseriei de detectiv. Zis şi făcut. Anonimii modestei firme, dar întreprinzătoare (“Popeye” local, cu urzici în loc de spanac şi cu cefe de porc în loc de muşchi de mustangi) vor face cîţiva paşi mari pentru cetăţenii (des)culţi ai statului Manipulonia. Vor face, la propriu, din ţînţar, armăsar. Cu puteri magice, vor reuşi să strecoare vina acolo unde ea nu a existat pînă atunci. Un fel de taumaturgi de Străuleşti, erijori de clasă.

–         Cu ajutorul unei camere de filmat pe care unul dintre noi o va ţine în gura, cum îi făcea doamna aceea şefului nostru, T. Chelu, vom revoluţiona viaţa oamenilor, pădurile vor creşte altfel, vor creşte hîrtii de Euro în loc de frunze şi, ce-i mai important, vom mînca şi noi luna asta mai bine.

Primului anonim îi sclipeau ochii la auzul propriei idei. Vibra odată cu ea. Toată atmosfera te ducea cu gîndul la o masturbare tacită, la propria satisfacere a eului.

–         Nu este o idee rea! S-a auzit din colţul Anonimului nr. 2, acesta făcînd mişcari lente din cap în semn de aprobare.

–         Da, şi eu sunt de acord cu această propunere! Al treilea anonim îşi găsi curajul să deschidă gura şi pentru a vorbi.

Cei trei muşchetari s-au înhămat pentru drum, au sărutat chelia din poza înrămată şi aşezată cu mare grijă pe biroul principal, şi au pornit în cautarea adevărului absolut şi-a unui om, avînd o cameră de filmat pe post de lampă.

Va urma

Băşin Escu

Ad Hoc

Selena

Andrea

Pitzi

Receptionerul

Actul I

Nimicul tot nimic ramane

Scena 1

Tacere. O camera fastuoasa se infatisa de-a lungul si de-a latul scenei, cand printre spectatorii inmarmuriti de atmosfera apasatoare nu se auzea nici macar o soapta. Biroul din lemn de stejar si scaunele imbracate in piele foarte scumpa lasau sa se inteleaga ca spectatorii aveau de-a face cu un cadru aproape intim ce-ar fi gazduit o familie de vita nobila. Nu se afla nimeni in incapere, insa cativa pasi se puteau auzi indreptandu-se catre birou. O voce sacadata cuprindea, dintr-odata, intreaga incapere.

Băşin Escu(la telefon):  Cum nu ati putut sa-mi rezervati o camera in hotelul dumneavoastra(facand referire la Hotelul Portul de Lux)?! Nu este de ajuns ca trebuie sa ma lupt in fiecare zi cu aproape 22 de milioane de suflete printre care s-ar putea sa te afli si dumneata? Nu am nevoie de astfel de vesti. Vedeti ce puteti face, dati afara din personal, alungati din clientii anonimi, nu ma intereseaza! Am o intalnire extrem de importanta in aceasta seara si n-o pot onora fara serviciile dumneavoastra!

Receptionerul(putin speriat si cu o voce aproape tremuranda): Domnule Băşin Escu, dumneavoastra sunteti clientul fidel al acestui hotel, ati venit de nenumarate ori cu doamna aceea blonda, va stim de-un car de ani si n-am face nimic sa va dezamagim, dar este aproape imposibil ca in seara aceasta sa rezervati o camera, caci toate au fost rezervate inainte sa sunati dumneavoastra si nu putem sub niciun chip sa anulam vreo rezervare. Daca ar afla directorul hotelului, ameriacnul acela, ne-ar concedia pe poti. Ne pare extreme de rau! Daca doriti si puteti sa asteptati, au mai fost oameni care si-au anulat rezervarile pe ultima suta de metri. Tot ce puteti sa faceti este sa va rugati ca cineva sa-si retraga rezervarea. Daca se va intampla acest lucru, va vom suna in secunda urmatoare.

Băşin Escu(roşu la faţa, iesindu-i fum din chelie): Mda! Prea bine! Astept sa vedem cum vor evolua lucrurile. Daca intr-o ora nu primesc telefon de la voi, am sa termin orice colaborare cu hotelul vostru! Apropo, n-o mai bagati pe doamna bolnda in discutie, caci telefoanele s-ar putea sa fie ascultate!

Tranteste mobilul pe birou si se afunda in scaunul mare ca un tron, punand picioarele pe birou.

Băşin Escu(isi spune in gand, scrasnind din dinti): M-au tradat si astia!

Aproape atipise, ca imediat, in secunda urmatoare, se auzeau trei batai in usa. Intra in scena Ad Hoc, prietenul si mana dreapta a lui Başin Escu, jubiland.

Ad Hoc(sarutand mana stapanului): Sa traiti(bine), domnule Basin Escu! Mai tineti minte ca mi-ati povestit acum cateva zile de hotelul in care ati mers cu doamna Andrea la o intalnire de afaceri, Portul de Lux, si despre care mai spuneati ca este aproape imposibil sa faci o rezervare?

Băşin Escu: Da, ce-i cu el?

Ad Hoc: Astazi este ziua in care eu si sotia mea implinim 20 de ani de casnicie, si de dimineata am reusit sa fac o rezervare! Nu-i asa ca este de necrezut?

Băşin Escu(cascand ochii si amutind pret de cateva secunde): Idiotule! Ce-ai facut?!

Dandu-i una dupa ceafa, se aseaza manios in scaunul-tron.

Ad Hoc: Domnule Băşin Escu, ce-am facut de m-ati loviti? Mi-ati promis, de cand am pierdut functia, ca nu mai dati in mine.

Băşin Escu: Pai da, ma, Hocule, ai pierdut functia si din cauza ta mi s-a rupt legatura cu guvernul. Noroc ca am chemat un croitor sa o refaca. Stii de ce te-am atins acum?

Ad Hoc(frecandu-si ceafa): Nu, domnule Băşin Escu…

Băşin Escu: Stii cat este ceasul acum? Este 16:30. De la ora 13 tot insist la Portul de Lux sa pun mana pe o camera, caci am o alta intalnire de afaceri intre patru ochi cu doamna Andrea, si mi-au spus ca toate camerele sunt rezervate. Asta inseamna ca din cauza ta eu am ramas pe dinafara, dar stii ce-o sa faci? O sa suni numaidecat sa le spui ca nu mai poti merge. Asta o sa faci! Este limpede?

Ad Hoc(dand din cap dezamagit): Asa am sa fac, domnul Băşin Escu… Sa traiti(bine)!

Va urma

Ce-i drept, unii se trag din Basescu(eternii si parca inepuizabilii acoliti), si altii i-o trag lui Basescu(electoratul cu stampile erecte), insa problema care a starnit cele mai mari hachite, doamna Udrea, ramane o intrebare: BasesCU CUi i-o trage?