Ecranizarea urmărește evoluția lui Susannah Cahalan, jurnalistă la New York Times. Aceasta are o serie de probleme de sănătate, ajunge în fața a diverși medici care pun tot felul de diagnostice și îi oferă diverse tratamente. Între timp, starea acesteia de sănătate este din ce în ce mai proastă. Niciun tratament nu pare să aibă rezultate.

Norocul lui Susannah apare în momentul în care doctorul Najjar o roagă pe Susannah să deseneze un ceas. Așa descoperă că Susannah suferă de
Anti-NMDA (encefalita antireceptorilor), o boală autoimună care se manifestă ca şi cum creierul ar lua foc. Debutul bolii constă în tulburări de personalitate manifestate prin schimbarea bruscă a personalităţii. Boala a fost descoperită abia în 2007 de către profesorul Josep Dalmau și reprezintă o inflamaţie a creierului ce le afectează în special pe femeile tinere, deși nimeni nu ştie de ce. Singurul lucru la care mă gândesc este faptul că probabil mii de femei au fost diagnosticate greșit și închise în instituții pentru persoane cu boli mintale. Și în același timp, cine știe câte femei sunt diagnosticate greșit în continuare?! Și nu este vorba numai despre această boală autoimună. Nu cred că ne dăm seama câte persoane sunt diagnosticate greșit, schimbă medici, spitale, totul în căutarea unui tratament ce i-ar putea vindeca.

Din punctul ăsta de vedere, cred că Brain on fire este un semnal de alarmă. Nu am citit cartea scrisă de Susannah după recuperare, dar filmul mi-a plăcut și vi-l recomand și vouă!

Cartea o găsiți pe Bookdepository (click)!

Filmul îl vedeți pe Netflix. Vizionare plăcută!

Regia: Gerard Barrett

Distribuție: Chloë Grace Moretz, Jenny Slate, Thomas Mann, Tyler Perry, Carrie-Anne Moss, Richard Armitage.

Pasul 2: Îți întrebi și prietenii dacă vor să călătorească alături de tine sau pleci în vacanță cu familia. Decizia îți aparține.

Pasul 3: Cauți cazare pe Airbnb și rezervi ce-ți place la un preț avantajos. Noi am fost 4 persoane și am decis să împărțim cele 4 zile cam așa: 2 zile în Milano (am stat aici, foarte aproape de metrou), 1 zi în Verona (am stat aici, am reușit să ne descurcăm cu transportul în comun ca să ajungem în centru și să vizităm tot ce era de vizitat) și 2 zile în Veneția (am stat aici).

Pasul 4: Te urci în avion și te bucuri de vacanță.

Cam așa a fost vacanța noastră în 3 minute jumate. Am filmat cu un Gopro Hero7.

Câteva ponturi:

• Mergeți să vizitați Duomo de dimineață deoarece trebuie să așteptați destul de mult până intrați. Biletul de intrare îl cumpărați din clădirea din partea dreaptă a catedralei, deci nu vă așezați la intrare până când nu aveți biletul în mână.
• Vă recomand să petreceți mai mult de o zi în Verona pentru că este un oraș superb. Noi nu am avut timp să vizităm chiar tot pentru că am mers în ianuarie, iar frigul și faptul că soarele apune devreme ne-a scurtat timpul petrecut în centrul orașului.
• Am folosit Flixbus ca transport Milano-Verona, Verona-Veneția și Veneția-Bergamo (în ultima seara am dormit la o rudă în Bergamo pentru a fi mai aproape de aeroport) și am cam plătit între 5 și 20 de euro pentru fiecare segment. Cel mai bine ar fi să cumpărați biletele Flixbus din timp. Puteți alege să mergeți cu trenul, dar fiți pregătiți să plătiți aproximativ dublu.
• Transportul în Veneția e ceva mai complicat. Noi am ales varianta abonamentului pentru 48 de ore și am plătit 30 de euro de persoană. Mai multe informații găsiți aici. Noi am vrut să vedem și insulele (am reușit să ajungem doar pe Lido și Murano, am ratat Burano) și ne-am gândit că cel mai bine ar fi să ne luăm un abonament pe care să îl putem folosi în cele două zile.
• Citiți mai multe despre Milano Card.

Aștept întrebările voastre în comentarii.

Clipul video are exact 1 minut și prezintă participanții chiar înainte de hoinăritul pe străzi pentru a-i convinge pe localnici să mai renunțe la vicii.

Enjoy & subscribe!

Ne-am distrat și am creat un pliant pe care l-am împărțit oamenilor de pe stradă. Am încercat să conversăm cu localnicii, chiar dacă niciunul dintre noi nu vorbea limba turcă, am filmat, am râs, am alergat și ne-am bucurat să facem parte din acest proiect.

Ori de câte ori merg într-un proiect Erasmus+ și ajung într-un orășel mic mă bucur să văd cât de primitori și calzi sunt localnicii. Și asta se întâmplă peste tot, nu numai în Turcia.

În perioada 19-28 noiembrie 2018 am fost în Tirilye, Turcia, un mic orășel în apropiere de Bursa. Am fost vreo 40 de tineri participanți din România, Grecia, Lithuania și Turcia.

Tema proiectului a fost combaterea dependenței de droguri, alcool, țigări, etc.

Mai jos aveți un videoclip cu o parte din activitățile realizate.

Cum am ajuns să mă uit la Lucifer? Oh well… mereu mi-au plăcut serialele polițiste. Nu știu cum, dar pe la 10-11 ani mă uitam la CSI și îmi imaginam că voi crește și voi fi și eu exact ca ei, parte a unei echipe ce rezolvă tot felul de crime. Apoi am crescut un pic, mi-am schimbat planurile și uite așa am ajuns om de PR și marketing.

Revenind la dragul de Lucifer… serialul ăsta aduce foarte mult cu Castle, un alt serial polițist pe care l-am urmărit cap-coadă și vi-l recomand cu toată inima dacă sunteți fani ai serialelor polițiste. Pe scurt, o femeie detectiv, Chloe, se trezește pe cap cu Lucifer, nimeni altul decât diavolul plictisit de iad și proaspăt mutat în Los Angeles. Astfel își începe Lucifer aventura printre muritori. Cea mai interesantă chestie e faptul că Lucifer spune tuturor că el este diavolul, dar nimeni nu îl crede, evident. În plus are un talent incredibil în a scoate din oricine cea mai adâncă dorință, ajutând la rezolvarea cazurilor lui Chloe.

Până aflăm exact data la care se lansează cele 10 episoade pe Netflix, vă sfătuiesc să urmăriți primele 3 sezoane online. Have fun!

Central Park este huuuge și în noiembrie este destul de frig, așa că nu am rezistat să văd chiar tot parcul. Vă pot spune totuși că acesta e vizitat cam de 25 de milioane de oameni pe an. Și că mai găsiți și muzică live din când în când. Sper să vă placă.

Muzeul Metropolitan de Artă (MET) este cel mai mare muzeu din Statele Unite ale Americii. În același timp este și locul în care se petrece anual celebra Met Gala.

Enjoy!

ENJOY!

Ei bine, nu prea, dar au găsit o variantă prin care putem vedea cum ar fi dacă ceva de genul chiar ar fi posibil.

 Zborul 828 Montego Air, Jamaica – New York, are parte de câteva turbulențe, iar la aterizare echipajul și pasagerii sunt întâmpinați de NSA (Agenția de Securitate Națională) și află că au fost considerați morți de mai bine de 5 ani și jumătate. Partea inexplicabilă este că cei aflați la bord nu au îmbătrânit nici măcar o zi. NSA rămâne cu ochii pe cei reîntorși la viața de zi cu zi. 

Încercați să vă imaginați cum este să vă întoarceți după 5 ani și jumătate în care toți cei pe care îi cunoașteți v-au considerat mort și au încercat să își continue viața. Toți pasagerii au parte de tot felul de schimbări și ca să fie totul și mai interesant, aceștia se lovesc și de niște fenomene sci-fi.

Până în acest moment găsiți online primele 9 episoade ale primului sezon. 

Pe IMDb a primit nota 7,4 și găsiți mai multe informații despre personaje, actori și altele aici (click).

Trailerul aici:

https://www.youtube.com/watch?v=LjsFg7e-ffk

Vizionare plăcută!