| CARVIEW |
- Prima pagină
- ~Al. Florin Ţene: „Condamnarea lui Socrate – O eroare a istoriei, sau a juraţilor?“
- ~Concursuri Naţionale de creaţie la Reghin
- ■„VOCILE MONITORULUI“
- ► George Anca
- ►Adrian Botez
- ►Al Florin Ţene
- ►Alexandru Nemoianu (SUA)
- ►Ana Dobre
- ►Angela Monica Jucan
- ►Antonia Iliescu (Belgia)
- ►Aurelia Satcău (Australia)
- ►Cezarina Adamescu
- ►Claudiu Coman – arhiva
- ►Cora Saurer Chioreanu (Elveţia)
- ►Corneliu Florea (Canada)
- ►Doina Drăguţ
- ►Elisabeta Iosif
- ►Episcopul Calinic Argatu
- ►Florentin Smarandache
- ►George Alexe (SUA)
- ►IN MEMORIAM ARTUR SILVESTRI
- ►Ioan Miclău (Australia)
- ►Ioana Stuparu
- ►Ion Coja
- ►Ion Măldărescu
- ►Ionuţ Ţene
- ►Lucian Marina (Serbia)
- ►Mariana Gurza
- ►Mariana Popa
- ►Mircea Micu
- ►Nicolae Georgescu
- ►Pavel Panduru
- ►Prof. dr. Francis Dessart (Belgia)
- ►Sabin Bodea
- ►Victor Martin
- ►Violeta Ionescu
- ►Viorel Roman (Germania)
- ►Vlad Pohilă (Chişinău)
- ▼COMENTARII RECENTE
- ▼DIALOGURI
- ▼NOUA GEOGRAFIE LITERARĂ
- ▼PUNCTE DE VEDERE
- ▼RAŢIUNEA DE A FI: SCRISUL
- ▼REDACŢIA
- ▼UTILE
- NR. 9/2010
-
Pentru o vizualizare mai bună, folosiţi MOZILLA FIREFOX
______________________ An. VI, Nr. 9/2011
ISSN 1844 – 0266 _____________________
_____________________
CE ESTE "MONITOR CULTURAL "?▼detalii despre redactie, program, colaborari >>aici
_____________________
NU UITAŢI SĂ CITIŢI REVISTA ÎN FIECARE SĂPTĂMÂNĂ
_____________________
REDACŢIA „MONITOR CULTURAL“
Director: Prof. dr. FRANCIS DESSART * Colegiul Redacţional:ION MALDARESCU -editor delegat ; Pr. IULIAN GAVRILUŢĂ * VLAD POHILA, Chişinău * Prof. dr. VIRGILIU RADULIAN * Secretar General de redacţie: GABRIELA CHIRCEA *
_____________________
ÎNTREAGA RESPONSABILITATE ASUPRA CONTINUTULUI ŞI FORMEI ORTOGRAFICE A TEXTELOR PUBLICATE, ASUPRA INFORMAŢIILOR PREZENTATE ŞI A OPINIILOR EXPRIMATE, APARŢINE AUTORILOR ACESTORA. REDACŢIA NU INTERVINE ÎN FORMA DE PREZENTARE ŞI ÎN CONŢINUTUL TEXTELOR. OPINIILE EXPRIMATE DE AUTORI NU SUNT ÎNTOTDEAUNA ŞI OPINIILE REDACŢIEI, CI POT FI DIFERITE.
_____________________Adrese de corespondenţă:
- texte despre Artur Silvestri: mariana.braescu.silvestri@gmail.com
- alte texte pentru publicat în revistele online: publicatiile.arp@gmail.com _____________________IDEI, ATITUDINI ŞI CĂRŢI
- ~Al. Florin Ţene: „Condamnarea lui Socrate – O eroare a istoriei, sau a juraţilor?“
- ~Concursuri Naţionale de creaţie la Reghin
- ■„VOCILE MONITORULUI“
- ► George Anca
- ►Adrian Botez
- ►Al Florin Ţene
- ►Alexandru Nemoianu (SUA)
- ►Ana Dobre
- ►Angela Monica Jucan
- ►Antonia Iliescu (Belgia)
- ►Aurelia Satcău (Australia)
- ►Cezarina Adamescu
- ►Claudiu Coman – arhiva
- ►Cora Saurer Chioreanu (Elveţia)
- ►Corneliu Florea (Canada)
- ►Doina Drăguţ
- ►Elisabeta Iosif
- ►Episcopul Calinic Argatu
- ►Florentin Smarandache
- ►George Alexe (SUA)
- ►IN MEMORIAM ARTUR SILVESTRI
- ~Adrian Dinu Rachieru: „Artur Silvestri – un enciclopedist fantast“
- ~Al. Florin Ţene: „Artur Silvestri-psiholog al socialului şi filosof al istoriei în derulare“
- ~Ana Dobre: „Artur Silvestri sau lungul drum al nopţii către zi“
- ~Anca Negru:Artur Silvestri şi spiritul cercetării în „Istoria apocrifă a literaturilor“
- ~Aurel Anghel: „Cele mai mari daruri de la domnul meu Artur Silvestri sunt încrederea acordată şi îndemnul de a scrie“
- ~Aurel David: „Ne-am obişnuit sa-i cautăm scrierile minunatului om, Artur Silvestri“
- ~Aurel Pop: „Respect şi-ngrijorare“
- ~Aurelia Satcău: „Îngerul Salvator – In Memoriam: Artur Silvestri“
- ~Const. Miu: „Artur Silvestri, intelectualul renascentist“
- ~Elena Armenescu: Premiile Artur Silvestri 2009
- ~Elisabeta Bogăţan: „Modelul Artur Silvestri, directorul de conştiinţe“ (fragmente)
- ~Elisabeta Iosif: „Cel ce a fost pentru mine «Înţeleptul Cetăţii»
- ~George Baciu: „Lecţia măriei sale, Artur Silvestri“
- ~Gheorghe Postelnicu: „Vocaţia construcţiei la Artur Silvestri“
- ~Gheorghe Şeitan: „Opera scrisă şi cea faptică a lui Artur Silvestri“
- ~Gheorghe Şeitan: „Opera scrisă şi cea faptică a lui Artur Silvestri“
- ~Ileana Vičič Stanca: „Artur Silvestri, o personalitate spirituală, duhovnicească“
- ~In memoriam Artur Silvestri – continuam impreuna activitatea MARELUI OM Artur Silvestri
- ~Ioan Miclău: „Artur Silvestri – marele român, vestitorul vremurilor bune“
- ~Ioan Miclău: „Lui Artur Silvestri sau brazda de lumină“
- ~Ioan Miclău: „Trăirea în viitor şi semnul arhetipal prins în cartea lui Artur Silvestri (fragmente)
- ~Maria Vaida: „La curtea regelui Artur sau despre bunătate şi jertfelnicie“
- ~Mariana Gurza: „Întâlnirea mea cu Artur Silvestri a fost un dar de la Dumnezeu“
- ~Nastasia Maniu: „Artur Silvestri n-a murit. A plecat doar să-l întâlnească pe Creatorul său“
- ~Nastasia Maniu: „O personalitate copleşitoare – Artur Silvestri“
- ~Nicolae Nicoară-Horia: „Cuvintele, lacrimile ochilor săi“
- ~Nicolae Rotaru: „Exerciţiu de admiraţie“
- ~Olga Alexandra Diaconu: „Cu nespusă iubire“
- ~Radu Mihai Crişan: „Artur Silvestri“
- ~Să scriem împreună despre Artur Silvestri, acest MECENA al culturii româneşti, pentru noi şi pentru generaţiile care vor urma!
- ~Victor Martin: „Artur Silvestri a fost un mare cărturar“
- Două evenimente – Pro memoria Artur Silvestri la Târgul Gaudeamus – Carte de învăţătură 2010
- ►Ioan Miclău (Australia)
- ►Ioana Stuparu
- ►Ion Coja
- ►Ion Măldărescu
- ►Ionuţ Ţene
- ►Lucian Marina (Serbia)
- ►Mariana Gurza
- ►Mariana Popa
- ►Mircea Micu
- ►Nicolae Georgescu
- ►Pavel Panduru
- ►Prof. dr. Francis Dessart (Belgia)
- ►Sabin Bodea
- ►Victor Martin
- ►Violeta Ionescu
- ►Viorel Roman (Germania)
- ►Vlad Pohilă (Chişinău)
- ▼COMENTARII RECENTE
- ▼DIALOGURI
- ~„Rămân emigranţii fideli valorilor culturii lor de origine?“
- ~Constantin Frosin:Un plus de imagine României
- ~George Popa în dialog cu Călin Ciobotari: „Lipsesc marile modele de intelectual“
- ~Ileana Speranţa Baciu: Interviu cu scriitorul Octavian Sărbătoare
- ~Interviu cu Mihaela Ungureanu
- ~Marin Voican-Ghioroiu: Festivalul internaţional „Vacanţe muzicale“ la Piatra Neamţ (interviu cu Theodor Coresi)
- ~Mircea Micu: „Oraşul fără statui“
- ~N.N. Negulescu:Acad. Constantin Balaceanu-Stolnici
- ~Octavian Curpaş: „Dialogul cu ascultătorul e provocator“
- ~Octavian Sărbătoare : „Sunt un mesager al iubirii romantice cu happy end“
- ~Theodor Damian: Creaţia -„cu timp şi fără timp“
- ~Tudorel Oancea, la 73 de ani – interviu de Pompiliu Comşa
- ~Un roman-provocare, o istorie cu faţa la adevăr: Violeta Ionescu se destăinuie
- ~Vlad Pohilă: „Nu mă ma satur de frumuseţea şi bogăţia limbii române…“
- ▼NOUA GEOGRAFIE LITERARĂ
- ~”Cetatea Culturală”
- ~”Curierul de Valcea”, un ” ziar de cultura ”
- ~”Destine”, Montreal-Canada
- ~Adina Ungur: „Citadela”
- ~Aurel Pop: Poeti in penumbra
- ~Aurelian Mareş: „Arhitectura Interiorului”, comentat de Aurel Anghel
- ~CĂRŢILE scriitorilor Artur Silvestri şi Mariana Brăescu au ajuns la Craiova
- ~Cezarina Adamescu: „Glas comun – la aniversare“
- ~Cezarina Adamescu: „Viaţa de pretutindeni“
- ~Cristian Neagu: „Mit, metamorfoze, Medgidia“
- ~Dan Brudaşcu: „Ar fi trebuit să fie 10…“
- ~Dimitrie Grama :Despre „bănăţenism“
- ~Dumitru Bunoiu :“Cuget Liber”
- ~Gabriela Căluţiu-Sonnenberg: „Îndemn la amintire“
- ~Gabriela Zavalas-Anghel :”Patimile Pianinei „
- ~Gheorghe Şeitan:Asociaţia Scriitorilor tulceni
- ~Ileana Lucia Floran
- ~Ileana Speranţa Baciu: Editura „Flori Spirituale“
- ~Ilie Rad: „Revista română de istorie a presei“
- ~Ion Marin Almăjan:” Die Fabruchler „
- ~Iosif Popa: Relansarea revistei „Familia română“
- ~Maria Daniela Pănăzan: „Discobolul şi noile provocări ale Realului…“
- ~Maria Daniela Pânazan: „Discobolul“
- ~Nastasia Maniu: Dublu eveniment cultural la libraria „M. Sadoveanu“ din capitală: lansarea volumelor de proză „Imperfecţiuni provizorii“ şi „Îmi amintesc şi îmi imaginez“ de Mariana Brăescu
- ~Nicolae Danciu Petniceanu: „Iancule mare“
- ~Nicolae Dragoş: „Dor de Dor“
- ~O publicaţie a „regionalismului creator“: CÂMPIA
- ~Petru Buburuz: Revista centenară „Luminatorul“ de la Chişinău a intrat în al şaisprezecelea an al „seriei noi“
- ~Revista „Citadela”
- ~Revista „Dealul Melcilor”
- Triplă lansare de carte la BOOKFEST SIBIU
- ▼PUNCTE DE VEDERE
- ~”Cazul Natiunea „- doua documente
- ~„Cealaltă faţă a realităţii“ se impune şi în România
- ~„Referendum”-ul maghiar, declarat ilegal de Academia Romana
- ~A.I. Brumaru: „Umor critic, raţiune critică“
- ~Adrian Botez: „Atitudine faţă de «cazul Dinescu»“
- ~Adrian Botez: „Cine suntem“
- ~Adrian Botez: „Eminescu cel adevărat“
- ~Adrian Botez: „Expoziţii şi… expoziţii… dar, mereu, ICR-ul Patapievicesc!!!“
- ~Adrian Botez: „Pata/Patapievici (şi, eventual, Traian Băsescu et. Comp.!): La pârnaie sau la balamuc!!!“
- ~Adriana Vidroiu Stanca: „Xenofobia şi rasismul“
- ~Al. Florin Ţene: Metafore (I)
- ~Alecsandru Ştiucă: „Tropotind prin Paris“
- ~Alexandra Zărnescu: „Un procent nu include mai multe procente!“
- ~Alexandru Nemoianu: „O carte de Al. Tomescu“
- ~Alexandru Stănciulescu-Bârda: „Cazul Costel Busuioc“
- ~Alexandru Stănciulescu-Bârda: „Cum se strică omul nostru azi“
- ~Alexandru Stănciulescu-Bârda: „Noe, Nebunul pentru Dumnezeu“
- ~Alexandru Stănciulescu-Bârda: „Presa Bisericească în pericol?“
- ~Alexandru Stănciulescu-Bârda: O necesitate: să refacem căminul cultural“, esenţa acţiunii lui Spiru Haret
- ~Anastasia Dumitru: „2008 – An jubiliar. Momente importante din istoria culturală şi religioasă a ţării“
- ~Anastasia Dumitru: „Jurnalul de călătorie vs proza poetică“
- ~Anastasia Dumitru: „Să ne cunoaştem scriitorii!“
- ~Anastasia Dumitru: „Sărbătoarea limbii române la Constanţa“
- ~Andreea Burlacu: „Lectura poeziei de azi – în pericol“
- ~Andreea Rodica Ardelean: „Multiplele faţete ale iubirii -abordare din perspectiva psihologiei transpersonale“
- ~Andrei Vartic: „Naţionalismul şi isteria multiculturală. Pilda basarabeană“
- ~Angela Bîrsan: „Cult şi cultură”
- ~Arh. Mina Dobzeu: Quo vadis eclessia ? – Quo vadis mundi ?
- ~Aurel Anghel: „Hârşova, un oraş văzut de aproape”
- ~Aurel David: „ŢIGAN, nu rom (chiar şi cu dublu r)”
- ~Aurel David: „O propunere“
- ~Aurel Z. Coja: „Despre naţionalism – punctul de vedere al unui biolog“
- ~Bogdan I. Stanciu: „De ce l-am reclamat pe Cristian Neagoe la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici“
- ~Ce mai face „Institutul lui Patapievici” ?
- ~Ce ştie Patriarhul ecumenic dar nu ştiu „traficanţii de dosare”
- ~Cezar A. Mihalache: „De dragoste de ţară“
- ~Cezar Adonis Mihalache: „Dreptul de a da cu pumnul“
- ~Cezar Adonis Mihalache: „Lacrimi“
- ~Cezar Adonis Mihalache: „Un condei pe drumul stelelor: Ioan Mărgineanu (29.08.1928-19.03.2011)“
- ~Cezar Adonis Mihalache: „Un murmur în oglindă“
- ~Cezar Ivănescu: „Încă o moarte suspectă?“
- ~Citate : Iordan Datcu – „Cum se poate conserva identitatea noastră ?”
- ~Clara Arustei: „Cezar Ivănescu – o moarte provocată“
- ~Clara Arustei: „Moartea lui Cezar Ivanescu – o tragedie horror“
- ~Const. Miu: „Comunicare şi comuniune în Luceafărul“
- ~Constantin Bălăceanu-Stolnici: „Slove de diamant“
- ~Constantin Cubleşan: „Oameni Mari” de azi: Ion Hangiu
- ~Constantin Frosin: „Floare-albastră, floare albastră… „
- ~Constantin Toni Darţu: Vieţi şi fapte ale unor „eroi reali ai timpului nostru”
- ~Corina Ungureanu-Kiss: Hans-Werner Henze şi „Muzica impură“
- ~Cornelia Turlea-Chifu: FESTIVALUL „LUMINĂ LINĂ” la a VI-a ediţie
- ~Corneliu Stoica: „Florian Doru Crihană, un profesionist al umorului“
- ~Corneliu Stoica: „Vasile Velisaratu – Destine de artişti în Secolul XX“
- ~Corneliu Stoica: Expoziţia de caricatură „Polonia vs. Crihană“
- ~Cristian Neagu: „Ce mai ştiţi despre romanţe?“
- ~Cristian Neagu: „Petre, Flueraş(i) a pagubă!“
- ~Cristian Neagu: „Recursul Mioriţei“
- ~Cum se falsifică o carte
- ~Dan Brudaşcu: „Octavian Goga – contemporanul nostru“
- ~Dan Brudaşcu: Sărbătorirea prof. univ. Crişan Mircioiu la împlinirea vârstei de 94 ani
- ~Dan Caragea: „Formula lui Dumnezeu (Die Gottesformel)“
- ~Dan Culcer: „Temă pentru casa noastră”
- ~Dan Culcer: Istorie recenta: Imaginile furate ale Basarabiei. Unde sunt?
- ~Dan Ghelase – ” Echipele studenţeşti interbelice : unde sunt ?”
- ~Dan Ghelase: „Micul Paris – un mit?”
- ~Dan Ghelase: „Nimic nou sub soare!“
- ~Dan Popescu: „Transilvania – vechi pământ românesc”
- ~Dan Romalo: „Sînt vegetal; sînt şi vegetal ! În primul rînd, şi în mod fundamental, pentru că am rădăcini.”
- ~Daniela Gîfu: „Gheorghe Dinică – un Om, o Instituţie, un Destin“
- ~Daniela Pârvu: „Ce facem când ne simţim depresivi şi mai puţin fericiţi“
- ~Daniela Pârvu: „Cu dragoste şi răbdare se pot face minuni…“
- ~Daniela Pârvu: „De ce trebuie să ţinem un jurnal?“
- ~Dimitrie Grama: „Autoestimarea omului”
- ~Dimitrie Grama: „Cotidianul mistic şi umanismul”
- ~Dimitrie Grama: „Pleşu“ şi „Japonia“
- ~Dimitrie Grama: Pentru această Românie scriu…
- ~Dimitrie Grama: Reflectii tarzii cu privire la ”Comisia Tismaneanu”
- ~Dimitrie Grama: Vanitate si delir moral
- ~Dinu Sararu: La Slătioara, a zecea ediţie a festivalului Fundaţiei „Nişte Ţărani“
- ~Dorin Suciu: Incompetenta si rea-credinta: Un documentar al TVR rescrie istoria.
- ~Dr. Cristinel Munteanu: „Despre o recenzie cam laudativă“
- ~Dr. Napoleon Săvescu: „Originea rasei umane“
- ~Dumitru Buhai: „Doamne, scapă-mă!”
- ~Dumitru Buhai: „Puterea optimismului”
- ~Dumitru Buhai: „Frumuseţea poetică a Bibliei“
- ~Ecaterina Ţarălungă: „În faţa uşii… şi dincolo de ea“
- ~Elena Armenescu: „Generaţia tânără are excelenţele sale!”
- ~Elena Buica-Pickering: Emil Gârleanu (5 ianuarie 1879 – 2 iulie1914) – „Graiul” celor care nu cuvântă
- ~Elisabeta Bogăţan: „Fapta ziditoare”
- ~Emil Poenaru: „Marile Muzee – efectul conquistelor”
- ~Eva Iova: „Picătura ungurească“
- ~Filosofia ICR : ” Fuck you , Europa !”
- ~Florin Contrea: „Aurel Contrea, un poet creştin din Banat“
- ~Forumul Civic al românilor din Harghita şi Covasna se adresează
- ~Gabriela Mocănaşu: Epoca lui „Părerea mea“
- ~Gabriela Petcu: „S-a ridicat la cer…!“ (In memoriam conf. univ. dr. Constantin Nicolae Mălinaş)
- ~Gabriela Zavalas Anghel: “Transgalactica”
- ~George Anca: „Romane din Anticomunism“
- ~George Liviu Teleoaca: Paideia şi Citadela
- ~George Mirea: Cine „strică/urâţeşte” limba?
- ~Gheorghe Constantin Nistoroiu: Regele si monarhia – pasiune si morala, doua fete ale monedei pierdute de neamul romanesc
- ~Gheorghe Păun: „Dicţionarul lui George Baciu“
- ~Gheorghe Postelnicu: „Noi consideraţii privind momentul actual în literatura română“
- ~Grigore Arbore: Inexorabilul declin al cotidianelor
- ~Ilie Gorjan: „Poezia patriotică în declin?“
- ~Incendiar!:”Dincolo de colţ, cioclii! (sau insolenţa lui Michael Shafir)”-un articol de Constantin Mustata
- ~Ioan Aurel Bolba: „Episcopii Oradiei“
- ~Ioan Barbu: „Eminescu să-i judece pe netrebnici“
- ~Ioan Mugioiu: „O Ţară este ca o Casă”
- ~Ioan Mugioiu: „Plăci de patefon demagogice“
- ~Ioan Mugioiu: Lingvistica si politica
- ~Ion Coja: „Ce a însemnat Mişcarea Legionară?”
- ~Ion Drăguşanul: „Regândiri şi reformulări ale adevărurilor deja încetăţenite“
- ~Ion Gabriel Puşcă Lupişor: „Pălăria de fetru 8“
- ~Ion Gabriel Puşcă Lupişor: „Pălăria de fetru 9“
- ~Ion Gaghii: „Respectaţi si valorizaţi energiile creatoare ale acestui neam !”
- ~Ion Longin Popescu: O intalnire de unde nu pot sa lipsesc
- ~Ion Marin Almajan: Mafia palatelor cu turnuri
- ~Ion Marin Almajan:Scrisoare deschisă d-lui Ion Coja
- ~Ion Marin Almăjan: „Şi doina, ca şi veşnicia, s-a născut la sat”
- ~Ion Marin Almăjan: „Vorbeşte cum ţi-e vorba şi poartă-te cum ţi-e portul „
- ~Ion Marin Almăjan: „Opinii de spectator“
- ~Ion Marin Almăjan: „Recuperarea rădăcinilor“
- ~Ion Pachia Tatomirescu: „O carte despre Europa”
- ~Ion Pachia Tatomirescu: „O antologie pentalingvă“
- ~Ionuţ Caragea: „Cartea în trecut, prezent şi viitor”
- ~Ionuţ Ţene: „Osetia sau Alania: ţara de care ne leagă trecutul“
- ~Iosif Bratcanu: „Distrugătorii Patrimoniului“
- ~Iosif Popa: „O sută de ani de la naşterea pictorului Niculiţă Pop”
- ~Iosif Popa: „Steme, ştampile, sigilii”
- ~Iosif Popa: Cacialmaua „Excelenţelor” – interviu consemnat de Mariana Breb
- ~Istorie cu jumătăţi de măsură
- ~Iulian Gavriluţă: „Profeţia biblică versus constituţia UE!”
- ~John Gabrian Marinescu: „Zvastică şi sex la Consulatul României de la New York“
- ~Kirsten Thomson: Candoare desăvârşită şi „libertate abolută“
- ~Laurentiu Fulga: Episcopul de Harghita denunta iresponsabilitatea statului roman !
- ~Liviu Ioan Stoiciu: „Cine ne trezeşte”
- ~Luchian Deaconu: “Cazul Gojdu”
- ~Lucia Olaru Nenati: „O primă carte despre George Voevidca“
- ~M. Ungheanu: „Preşedintele Romîniei şi GDS”
- ~Madi Lussier: „De la Isus la Falun Dafa“
- ~Marcel Turcu: „Omul cel Mare şi Demn“
- ~Maria Ciornei: „George Muntean – In Memoriam“
- ~Maria Ciornei: „Pornind de la N. Densuşianu“
- ~Maria Cobianu-Băcanu: I.P.S. Patriarhul Teoctist
- ~Maria Vaida: „Colocviul romanului românesc“
- ~Maria Vaida: „Un summit cultural“
- ~Maria-Daniela Pănăzan: Metamorfozele curentului anti-eminescian în revista „Discobolul”
- ~Mariana Popa: „Biserici albe în Bucureşti“
- ~Mariana Popa: „Hermeshaus – Castelul Elisabetei, Împărăteasa Austriei“
- ~Mariana Popa: „Munchen şi împrejurimile sale“
- ~Mihai Cimpoi: „Odiseea valorilor româneşti”
- ~Miron Ţic: „Veşnicia s-a născut la sat“
- ~Monica Grosu: „Confesiunile unui călător prin Europa“
- ~Monica Grosu: Petru Comarnescu în paginile cotidianului ,,Politica”
- ~Mugur Kreiss sau o artă a colajului
- ~N.N. Tomoniu: „Fântâna lui Coşbuc“
- ~N.N. Tomoniu: „Fenomenul Tismana“
- ~Napoleon Savescu: Omagiu pentru … ocupatie
- ~Napoleon Săvescu: „Călătorie genetică”
- ~Nastasia Maniu: „Maleficul propus ca model în icoana fiarei“
- ~O temă de dezbătut: „Românii şi premiul Nobel”
- ~Octavian Dărmănescu: „Mărturisirea ortodoxă din Chicago, 1959”
- ~Octavian Paler despre vremurile de azi
- ~Olga Alexandra Diaconu :Mircea Eliade
- ~Olga Alexandra Diaconu:Proza eminesciană
- ~Ovidiu Vuia, preliminarii la o moarte neelucidată
- ~Par. Alexandru Stanciulescu -Barda: ”Omul lui Dumnezeu” si ”omul dracului“
- ~Pascu Balaci: „Să-ţi fie somnul lin, domnule Mălin!“
- ~Petre Bucinschi : Relaţia scriitor – cititor
- ~Pompiliu Comşa: „Neştiutele feţe ale lui Pavarotti, varianta românească“
- ~Pr. Alexandru Stanciulescu-Barda: Nu avem proverbe ???
- ~Pr. Iulian Gavriluta: De ce sunt ”incrancenat ” ?
- ~Prof. dr. Ion Buzaşi: „Monografia satului Bucerdea Grânoasă“
- ~Radu Căjvăneanu: Pagini amuzante despre „Naţiunea fast-food”
- ~Radu Mihai Crişan: „Revoluţia franceză în versiune neconvenţională”
- ~Radu Mihai Crişan: „Revoluţie şi pseudorevoluţii”
- ~Radu Mihai Crişan: „Întru Dumnezeu înainte!“
- ~Radu Mihai Crişan: „Nicolae Constantin Paulescu şi noi“
- ~Robert Horvath : O expozitie ICR la New York -anulata de organizatori
- ~Robert Horvath: „Scandalul ICR este o farsă fără precedent“
- ~Robert Horvath:Reincepe scandalul la ICR- New York
- ~Sabin Bodea: „Scriitorul Al. Florin Ţene a primit DIPLOMA DE EXCELENŢĂ din partea Universităţii Vasile Goldiş“
- ~Scandal: ” Fuck you , Europa !”
- ~Scandalul „Castelul Peles”/Tradare sa fie!Dar s-o stim si noi !- o cercetare de prof.Gh.C.Nistoroiu
- ~Scrisoare de sprijin pentru Uniunea Ziariştilor Profesionişti
- ~Serban Andronescu despre ” exil ” si ” neo-fanarioti ”
- ~Şi în cultură, „bem şampanie prin reprezentanţi“
- ~Ştefan Dumitrescu : ” Meditatie pe marginea fenomenului Eminescu”
- ~Traian Filip: Plante care înfloresc
- ~Valentin Coşereanu: „Ziarişti neaveniţi atacă memorialul Ipoteşti“
- ~Vasile I. Zărnescu: „O sociologie a limbii sau despre mass media“
- ~Vasile I. Zărnescu: „Un însingurat în căutarea comunităţii: Alexandru Nemoianu“
- ~Vlad Protopopescu: „Cine au fost Basarabii?“
- ~Vlad Protopopescu: „Iosif Şchiopul“
- ~Vlad Protopopescu: „Vin iarăşi pecenegii şi cumanii?“
- ~Vladimir Brilinsky: „Nu există nicio îndoială, brăţările sunt ale dacilor!”
- ~Vladimir Brilinsky: Impotriva dezastrului organizat
- Adrian Boeru: „Un spirit ctitorial“
- Alexandru Nemoianu: „Exprimarea românească; un simptom“
- Dan Brudaşcu: Scrisoare deschisă către Comisia Europeana (În atenţia Excelenţei Sale José Manuel Barroso, Preşedintele Comisiei Europene)
- Lucian Marina: „Ziua mondială a poeziei sărbătorită şi de românii din Serbia“
- N.N. Tomoniu: „Vila Sfetea“
- Petre Bucinschi: „Capcana limbii”
- ▼RAŢIUNEA DE A FI: SCRISUL
- ~Al. Florin Ţene: „Orice călimară poate să devină un vezuviu“
- ~Alexandru Husar: „Gânduri despre cărţile mele”
- ~Angela-Monica Jucan: „Tuca” sau nevăzută, similitudinea
- ~Aurel Anghel: „Dumnezeu Ştie cine m-a facut !”
- ~Aurel Pop:Scrisul mi-a creat suferinţă
- ~Cezarina Adamescu: „Cuvinte pentru urmaşii altora“
- ~Cezarina Adamescu: „Mărturisire de credinţă literară“
- ~Constantin Frosin: „Mărturisirea mea de credinţă… literară”
- ~Constantin Ghiniţă: „Scriitorii se confesează“
- ~Constantin Miu: „Scriitorul din provincie“
- ~Doina Drăguţ: „Lucrurile cu adevărat esenţiale sunt lucrurile simple”
- ~Elena Buică: „Despre scrierile mele“
- ~Flori Mărgărit Stănescu: „Mărturisire de credinţă literară“
- ~George Pena: „Un bătrân în iubiri crescut“
- ~Graţian Jucan: „De ce scriu?“
- ~Ioan Kaleve: „Pro Domo“
- ~Ioana Stuparu:O misiune dată de Dumnezeu
- ~Ion Gaghii: „Ard zăpezile iubirii“
- ~Liana Icobet: „Fără tine POEZIE mă simt pe un drum fără sfârşit“
- ~Maria Eugenia Olaru: „Cuvântul, Cuvântul care ne zideşte!“
- ~Mariana Gurza: „Peste puterea mea de a înţelege”
- ~Mihai Merticaru: „Scriu ca să desfiinţez un pustiu”
- ~Mihai Târnăveanu: „Arderile crezului meu“
- ~Mihail Tănase: „România reală“
- ~Monica Sumalan: „Sensuri…“
- ~Nastasia Maniu: „Această strălucitoare coroană de spini“
- ~Octavian Sărbătoare: „Sunt un scriitor angajat în teme transcendentale”
- ~Olga Alexandra Diaconu: „Mărturisire de credinţă literară“
- ~Ovidiu Creangă (Canada): „Bănuiesc că nu sunt rudă cu Ion Creangă“
- ~Petru Petrescu: „Confesiuni“
- ~Rodica Elena Lupu :”De ce scriu ?”
- ~Ştefan Doru Dăncuş: „A fi cum vrea cel de sus”
- ~Valentina Becart: „Scriu… gândindu-mă la «rostul Piramidelor»“
- ~Victor Sterom: „Mărturisirea de credinţă literară“
- Elena Buică: „Despre scrierile mele“
- ▼REDACŢIA
- ▼UTILE
- `Festivalul Internaţional de poezie şi epigrame „Romeo şi Julieta la Mizil“ ed. a V-a, 2011-2012
- [Cărţile lui Artur Silvestri şi ale Marianei Brăescu la Braşov
- ~ „Civic Media „: Raportul Tismaneanu
- ~ Anca Sîrghie (Detroit, S.U.A): „File de jurnal american“
- ~ Simpozionul Anual „Mihai Eminescu“
- ~ Un mare cărturar ne-a părăsit: Pr. Ioan Ionescu
- ~”Patriarhul Ardeleam ” – extrase dintr-o carte de evocari
- ~„Ion Gavrilă Ogoranu – o viaţă, o misiune, o luptă pentru patrie“
- ~„Liniştea începe niciodată“ şi o scriitoare afirmată în Spania
- ~„Mioriţa“ pe scenă: OUIBADA – teatru coregrafic
- ~„Pagini Româneşti în Noua Zeelandă“ nr. 36
- ~Acţiune necesară – Consiliul Europei!
- ~Agora Romagna Latina – Donaţii de carte
- ~Al. Florin Ţene: „Cultură naţională la Domneşti-Argeş“
- ~Al. Florin Ţene: „Un spectacol de teatru-manifest al prieteniei dintre România şi Suedia“
- ~Alexandru Petrescu : „Cazul Busuioc” evolueaza normal
- ~Alexandru Stănciulescu-Bârda: „La Mehadia, alături de «fiii satului»“
- ~Alexandru Stănciulescu-Bârda: „Mehedinţi- Istorie, Cultură şi Spiritualitate“
- ~Alexandru Stănciulescu-Bârda: „Sfintele Moaşte sunt rămăşiţe pământeşti ale unor sfinţi cunoscuţi sau necunoscuţi“
- ~Anastasia Rusiv: „Ziua Internaţională a Poeziei la Cluj-Napoca“
- ~Anca Sirghie: „Turneul corului «Caedonia» din Sibiu în America“
- ~Anne et Frédéric Miquel: „Alchimie a durerii“
- ~Apariţii noi la Editura Compania
- ~Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate – ARCEN – Tur ghidat pietonal
- ~Aurel David: „Am fost si eu la Kathmandu”
- ~Aurel David: „Prin cultură, Călăraşiul întrece urbanismul“
- ~Aurel David:Întâiul Congres Naţional de Istoria Presei din România
- ~Aurel Pop: „Studii de istorie locală sătmăreană“
- ~Bogdan I. Stanciu: „Sindromul fericirii cu forţa“
- ~Cărţi de zidire sufletească la editură „Cuget Românesc”
- ~Cărţi noi: „Povestea vorbelor“ de Ioan Adam
- ~Cezarina Adamescu: Zilele revistei „Lumină Lină“
- ~Concursul de creatie ” Dor de Dor ” , editia 2008
- ~Concursuri importante – Oportunităţi de afirmare pentru muzicienii români
- ~Conferinţa Internaţională UNIFERO, Iaşi, 24-26 iunie 2011
- ~Constantin Vlaicu: „Port, datină, obicei şi tradiţie în banatul montan“
- ~Constantin Vlaicu: „Prof. dr. Viorel Roman în România“
- ~Constantin Vlaicu:Uzdin
- ~Corina Kiss: „Îndrumător pentru începătorii pianului“
- ~Corina Kiss:Dr. Valentina Sandu-Dediu, muzicolog român
- ~Cronica Cenaclului „Vasile Sav“
- ~Dan Brudaşcu: „Panorama poeţilor (Casa de cultură a municipiului Cluj-Napoca în colaborare cu Cenaclul Literar Vasile Sav publică o antologie a poeţilor clujeni de la început de mileniu III)“
- ~Dan Caragea (Portugalia):Lecţia lui Brâncuşi
- ~Dan Ghelase: „O aniversare Marcel Iancu“
- ~Dan Lupescu: „Bisericile de lemn din judeţul Gorj“
- ~Daniela GÎFU: „Triplu eveniment editorial“
- ~Delia Voina: „Muzeul ASTRA la Salonul Naţional al Cărţii de Etnologie“
- ~Dezbatere – Vocile lui Petre Ţuţea
- ~Documente incendiare despre secretele vieţii literare de acum 30 de ani
- ~Două cărţi despre românii din preajma României
- ~Dumitru Mnerie: Pentru Sevastean…
- ~Dumitru Puiu Popescu: „Nicapetre nu mai este“
- ~Eveniment în premieră! NOAPTEA BIBLIOTECILOR, 1-2 octombrie
- ~Festivalul de poezie „Nicolae Drăgan “
- ~Festivalul de poezie „Nicolae Drăgan“ 15 iunie -7 noiembrie 2010
- ~Festivalul internaţional de gimnastică şi dans „Prietenia“, ediţia a XXVI-a, Vaslui, 4-6 iunie 2010
- ~Festivalul internaţional de poezie şi epigrame „Romeo şi Julieta la Mizil“, ediţia a V-a – referinţe despre festival
- ~Festivalul naţional de poezie şi epigrame „Romeo şi Julieta la Mizil“, ed. a IV-a, 2010-2011
- ~Florian Copcea: „Un colocviu despre cărţile consacrate românilor timoceni“
- ~GALA PREMIILOR CURIERUL DE VALCEA. Marele Premiu Artur Silvestri pentru Cultura
- ~Geo Saizescu: Premiile festivalului Hyperion
- ~George Anca: „Inaugurarea şcolii de indianistică“
- ~George Coşbuc şi El-Zorab la Montréal
- ~Ioana-Valentina Gurza: ISWinT 2008
- ~Ion Sandu: ” Inteligenţa românească nu piere !”
- ~Iosif Popa: „Târg de meşteri populari la Oradea“
- ~Itinerar cultural în Ţara de Sus
- ~Înfiinţarea Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Quebec
- ~Înscrieri antologie româno-franceză, STARPRESS 2012
- ~La Fundaţia „Paul Polidor” din Bucureşti: Serata Elisabeta Iosif şi Elena Armenescu
- ~La Montreal, două carţi de poezie de Ionuţ Caragea
- ~Literatura si istorie romana la Montreal
- ~Loredana Ionaş: Elegii din aer
- ~Lucreţia Berzintu: „Salvează inima unui copil“ – Interviu cu Prof. Dr. Tiberiu Ezri din Israel
- ~Manifestul Fundaţiei Sfinţii Martiri Brâncoveni
- ~Marcel Olinescu
- ~Maria Diana Popescu: „Gala premiilor – Academia Oamenilor de Ştiinţă din România“
- ~Maria Eugenia Olaru: O expoziţie de artă digitală
- ~Maria Vaida: „Bocceluţa ereditară şi cadoul de Crăciun“
- ~Maria Vaida: Ziua învăţătorului
- ~Marian Petcu: „Congresul naţional de istorie a presei (ediţia a III-a)“
- ~Mariana Gurza: „Centrul Cultural Româno-Arab la Timişoara“
- ~Mariana Gurza: „Simpozion Eminescu – Petőfi, la Dumbrăviţa“
- ~Melania Cuc : Întoarcerea la Dumnezeu şi la noi înşine
- ~Mircea Itu: „Congresul Societăţii pentru Studierea Ideilor Europene (ISSEI) din Finlanda“
- ~Mircea Itu: „Simpozionul Internaţional de Comunicare şi Jurnalism din Suedia“
- ~Miruna Şchiopu: „Vestea“
- ~Moştenirea lui G. Bariţiu
- ~Multilingvismul – un punct cheie al înţelegerii interculturalităţii în Uniunea Europeană?Alătură-te celei de-a cincea dezbateri de la Bruxelles şi află răspunsul!
- ~Muzeul virtual al neamului românesc
- ~N. N. Tomoniu:Maica Evloghia a plecat în ceruri
- ~O noua apariţie la Editura Compania
- ~Olimpia Berca: Heinz Schillinger
- ~Ovidiu Oana
- ~Petre Moisescu: A apărut primul număr al revistei literare LITERARIA editată de Filiala Oltenia Craiova a Ligii Scriitorilor
- ~Petru Romosan: „Editura Compania împlineşte 10 ani“
- ~Poezie romano-hispanica
- ~Pompiliu Comşa:Acad.C.Gh. Marinescu
- ~Revista „Pagini Româneşti în Noua Zeelandă“ nr. 40
- ~Revista presei maghiare 009/2007
- ~Revista presei maghiare 7/2007
- ~Rezultatele Concursului Naţional de Poezie „Pe aripi de dor domnesc“
- ~Richard Sârbu: Ion Băcilă
- ~Rodica Eparu: „Gustav Eiffel vâna la Boldeşti-Scăieni”
- ~România – ţară invitată de onoare la ediţia din 2012 a Salonului Internaţional de Carte de la Torino
- ~Se pregăteşte un nou dicţionar al scriitorilor români coordonat de Mihai Cimpoi
- ~Simona Ghiorghieş: „Târgul Creatorilor Populari , Ediţia 27-a, august 2010, organizat de Muzeul ASTRA“
- ~Smaranda Livescu: Conferinţa UNIFERO, 11-13 iunie 2010, Piatra Neamţ
- ~Theodor Parapiru: „Corneliu Stoica – Dicţionar al artiştilor plastici gălăţeni“
- ~Trei poeţi franco-români în Sudul Franţei
- ~UNIFERO – O altă stare, de bine, pentru femei
- ~Vasile Barbu: «Tibiscus»
- ~Vasilica Grigoraş: „Centenar Ştefan Ciobotăraşu (1910-2010)“
- ~Voican Marin: „Copilăria …o floare rară“
- ~Voices of contemporary Romanian poets
- George Roca: „Shaul Carmel – Fericitul care pleacă“
- Ioan Godja: Asociaţia „Unirea“ (Austria)
- O lacrimă pentru ADRIAN PĂUNESCU
- Simpozion: Victor Teleucă la Iaşi
- Tristeţe: Ne-a părăsit Virgil Pastina
- NR. 9/2010
ARHIVA
- noiembrie 2011
- octombrie 2011
- septembrie 2011
- august 2011
- iulie 2011
- iunie 2011
- mai 2011
- aprilie 2011
- martie 2011
- ianuarie 2011
- decembrie 2010
- noiembrie 2010
- septembrie 2010
- august 2010
- iulie 2010
- iunie 2010
- mai 2010
- aprilie 2010
- martie 2010
- februarie 2010
- ianuarie 2010
- decembrie 2009
- noiembrie 2009
- octombrie 2009
- septembrie 2009
- august 2009
- iulie 2009
- iunie 2009
- mai 2009
- aprilie 2009
- martie 2009
- ianuarie 2009
- decembrie 2008
- noiembrie 2008
- octombrie 2008
- septembrie 2008
- august 2008
- iulie 2008
- iunie 2008
- mai 2008
- aprilie 2008
- martie 2008
- februarie 2008
- ianuarie 2008
- decembrie 2007
- noiembrie 2007
- octombrie 2007
- septembrie 2007
- august 2007
- iunie 2007
- mai 2007
- aprilie 2007
- martie 2007
- ianuarie 2007
Panou
ARTUR SILVESTRI Director Fondator MONITOR CULTURAL
ARTUR SILVESTRI ŞI CĂRŢILE LUI - emisiune TV
______________________Despre recuperarea patrimoniului cu Mariana Brăescu - emisiune TV
______________________ATENŢIE! NOU! EMISIUNE DOCUMENTAR TV - „Asociaţia Română pentru Patrimonium - o creaţie a lui Artur Silvestri“ >>>>>
______________________ARTUR SILVESTRI în lumina eternităţii - film documentar
______________________Remember Artur Silvestri – Noi suntem România tainică>>>>
______________________CELE MAI NOI APARIŢII EDITORIALE ARTUR SILVESTRI
„Aşa cum l-am cunoscut“.pdf>>>>
______________________
_________________________
Artur Silvestri - „Fapta_culturală“.pdf>>>>
_________________________
Revolta fondului neconsumat>>>>.pdf
_________________________
Radiografia spiritului creol>>>>.pdf
_________________________
Artur Silvestri - „Apocalypsis cum figuris“.pdf>>>>Artur Silvestri - „Perpetuum mobile“.pdf>>>>
_________________________ _________________________Sper din tot sufletul ca această carte să-şi împlinească menirea, să apropie cititorul de cărţile şi ideile sale. Să-l ajute să înţeleagă câte ceva din personalitatea, din „modelul Silvestri“ şi nu în ultimul rând, aşa cum spunea el însuşi, să-i înţeleagă „cerul sufletesc“.
Mariana Brăescu Silvestri
_________________________ >>>„Artur Silvestri – Vocaţia căii singuratice“.pdf>>> _________________________-
______________________
• Cartea In memoriam ARTUR SILVESTRI- mărturii tulburătoare, prima din colecţia In memoriam Artur Silvestri. Este o carte emoţionantă, pentru că ea cuprinde sentimentele, regretele şi amintirile dumneavoastră şi ale altor oameni care l-au cunoscut, apreciat, iubit... >>>>
______________________
>>>In memoriam ARTUR SILVESTRI - mărturii tulburătoare.pdf>>>
_______________________
ECOURI
_______________________
Pentru comenzi şi donaţii: Persoană de contact: Maria Anghel, tel. 021.317.01.10; tel-fax 021.317.01.14; mobil: 0744.380.643
_______________________
_______________________
• Albumul FRUMUSEŢEA LUMII CUNOSCUTE - de ARTUR SILVESTRI. Este o carte unica, ce cuprinde ultimele texte scrise de Artur Silvestri, adevărate bijuterii literare despre lumea vazută, tulburătoare prin frumuseţea sufletească şi sensibilitatea autorului lor. Albumul este ilustrat de artistul plastic Vasile Cercel.
_______________________ >>>>Vizualizati aici ARTUR SILVESTRI: ,,Frumusetea lumii cunoscute”. pdf>>>>> ______________________ În curs de apariţie, în aceeaşi colecţie, PRO MEMORIAM Artur Silvestri:
• ARTUR SILVESTRI - Editorul sau grădinarul dăruit
• ARTUR SILVESTRI - Aşa cum l-am cunoscut
____________________Noutăţi despre Artur Silvestri evenimente ecouri
aici >>>> ______________________Mai multe despre Artur Silvestri găseşti aici:
______________________ARTUR SILVESTRI – OPERA
- A. ISTORIA CULTURII ŞI ESEISTICA
- 01.SEMNE ŞI PECEŢI. Şapte lecţii despre “originism”
- 02.ARHETIPUL “CĂLUGĂRILOR SCIŢI”. Eseuri despre “Bizanţul paralel”
- 03.NU SUNTEM SINGURI!. Şapte convorbiri de azi şi două de altădată înregistrate de Ilie Purcaru, Elisabeta Iosif, Radu Căjvăneanu, Veronica Balaj, Elvira Irşal, Anca Bărbulescu, Vasile Tomoiaga, Carmen Marinescu, Cristina Stuparu
- 04.MEMORIA CA UN CONCERT BAROC. Povestiri reale şi imaginare din Lumea-de-Nicăieri - vol. I
- 05.MEMORIA CA UN CONCERT BAROC. Ofrandă aproape fără grai - vol. II
- 06.MEMORIA CA UN CONCERT BAROC. Tablou imaginar de familie - vol. III
- 07.MODELUL “OMULUI MARE”. Zece “Convorbiri de amurg” cu ANTONIE PLĂMĂDEALĂ urmate de “Douăzeci şi opt de scrisori de altădată”
- 08.VREMEA SENIORILOR. Scrisori de altădată de la ierarhi şi cărturari bisericeşti - vol. I
- 09.”BIZANŢ ÎNAINTE DE BIZANŢ”. Mitropolitul Nestor Vornicescu şi ideea de “literatură străromână”
- 10.MODELUL ŞI MEMORIA. Mitropolitul Antonie Plămădeală în efigie
- 11.RADIOGRAFIA “SPIRITULUI CREOL”. Cazul Miron Radu Paraschiveascu
- 12.REVOLTA “FONDULUI NECONSUMAT”. “Cazul Zaharia Stancu”
- 13.INTERMUNDII. Vise despre forme şi culori
- 14.ARHEOLOGIA UNEI ORE. 1886, de Sfinţii Voievozi * Eminescu la Mănăstirea Neamţ
- 15.SECRETUL “RUGULUI APRINS”. Pornind de la câteva documente despre Mitropolitul Tit Simedrea
- 16. ATHANOR. Cărţi ce puteau să nu fie - vol. I
- 17. OPERA NON GRATA. Eseuri despre „geografia jafului“, ocupaţie şi „neo-migratori“
- 18. MODELUL OMULUI MARE - Zece „Convorbiri de amurg“ CU Antonie Plămădeală urmate de „Douăzeci şi opt de scrisori de altădată“ • Modelul şi memoria – Mitropolitul Antonie Plămădeală în efigie (ediţia a II-a)
- 19. ORFEUL PERPETUU. Trei eseuri de „istorie apocrifă a literaturilor“
- 20. Athanor. Din „Caietul Bunului Grădinar“, vol. II
- 21. FRUMUSEŢEA LUMII CUNOSCUTE: ZILE DE NEUITAT – Jurnal-album, primul volum postum, îngrijit si coordonat de Mariana Brăescu Silvestri
- B. PROZA
- C.ANALIZA SI PROGNOZA IMOBILIARA
- 01.EXERCIŢII DE EXORCISM SOCIAL. “Hazard dirijat, lichidatorism şi vremea Ducăi-Vodă”
- 02.APOGEUL DERUTEI. Zece eseuri despre Vremea ne-aşezată
- 03.DECENIUL STRANIU. Oraşe variabile, sanctuare şi mituri imobiliare
- 04.EFECTUL “THALES DIN MILET”. Eseu despre manipulatorii de bani
- 05.ROMÂNIA ÎN ANUL 2010. O prognoză de piaţă imobiliară
- 06.APOLOGIA HAZARDULUI. “Mic îndreptar anual de plasamente” şi câteva “Scene cu neo-migratori”
- 07.MEGAPOLIS VALAH. O sută de principii doctrinare
- 08. SFÂRŞITUL ILUZIEI - O prognoză imobiliară: România în primul an european
- 09.ROMÂNIA IMOBILIARĂ - Neo-babelism, lux de Dâmboviţa, „des-proprietărire“
- 10.LOC ŞI PERSOANĂ - „Eseuri despre geografia tainică“
- 11. PROSTOLOGHIKON - Vremea clownilor: cum se fabrică suprarealitatea de ziar
__________________
- A. ISTORIA CULTURII ŞI ESEISTICA
- _______________________________ ▼Cele mai noi articole >>aici __________________________________ VOCI CONTEMPORANE
► Prof.dr.Francis Dessart (Belgia)>>aici>>
_________________________________
►Prof.dr. Viorel Roman (Germania)>>>aici >
__________________________________
Articolul anului : SCANDALUL”RETROCEDAREA CASTELULUI PELEŞ“ - întrebări şi dezvăluiri uluitoare /
__________________________
PREZINTA-TE , FA-TE CUNOSCUT , INTRA IN PRIMUL DICTIONAR DE SCRIITORI CONTEMPORANI SCRIS DE AUTORII INSISI !
_______________
_____________________________
____________________________
___________________________
„MONITOR CULTURAL“
__________________________________ SCRIITORI DE LA " MONITORUL CULTURAL " ___________________________________
Remarcabila scriitoare exercitata in proza si intr-o eseistica pe teme libere, Violeta Ionescu are intuitia temelor cu adevarat importante si o viziune "inactuala" in sensul pozitiv caci autoarea vine din lumea secolului anterior cand fraza nobila si atitudinea sentimentala erau socotite valori si nu adeziune caduca , precum in cultura depravata de azi. Cateva articole ale scriitoarei >>>aici
___________________________________
Prozator de o factura baroca , poet cu pasi impleticiti in lirica heteroclita a vremilor recente, Victor Martin pare a fi, mai intai de toate , un eseist cu o uimitoare energie speculativa a carui neliniste insondabila se manifesta in tematici dintre cele mai felurite si in domenii ce imbratiseaza deopotriva examenul sociologic , istoria culturii si un gen de epistemologie simbolica foarte asemanatoare cu enciclopedismul baroc al lui Titus Filipas . Scriitorul, inca ne-exprimat pe deplin , traieste in dimensiunea lui paralela de unde priveste neincrezator spectacolul pestrit al realitatii necontinutistice. Cateva articole ale eseistului>>>aici
___________________________________
Referinte /click pe tema preferata
-
ARP-reviste si edituri
- ~Analize şi Fapte
- ~Boabe de grâu - revista patrimoniului în pericol
- ~Caiete de protocronism românesc
- ~Daco-Romanica - revista literaturii străromâne
- ~Editura Carpathia Press
- ~Editura Intermundus
- ~Editura Kogaion Editions
- ~Floarea Darurilor - comentarii despre cărţi
- ~Neamul Românesc
- ~Revista "Semănătorul "
- ~Revista „Cărţi noi"
- ~Revista „Ecoul"
- ~Revista „Epoca"
- ~Revista „Luceafărul Românesc"
- ~Revista „Monitor Cultural"
- ~Revista „Noua Arhivă Românească"
- ~Revista „O carte pe zi" - comentarii despre cărţi
- ~Revista „Tânărul Scriitor"
- ~Revista „Universul Cărţilor"
- ~Revista „Universul Literar"
- ~Revista Dacologica
- ~Revista Română de Studii Etnoistorice
-
Asociatii si organizatii
- ~Altermedia
- ~Asociatia Scriitorilor Crestini din Romania
- ~Asociaţia „Biblioteci pentru sate"
- ~Asociaţia „Civic Media"
- ~Asociaţia „Pro Vita"
- ~Asociaţia Bibliotecarilor din România
- ~Asociaţia Română pentru Patrimoniu - ARP
- ~Centrul de studii pentru monografii locale
- ~Dacia Revival, SUA
- ~Fundaţia Sf. Daniil Sihastrul
- ~Fundaţia Tismana
- ~GID-Romania
- ~Grupul Civic Bucureşti
-
Biblioteca Virtuala
- ~Antologia de nuvele
- ~Biblioteca On-Line
- ~Biblioteca on-line: „Autori către cititori"
- ~Biblioteca on-line: „Cărţile lui Artur Silvestri"
- ~Biblioteca românească virtuală
- ~Biblioteca virtuală a literaturii române
- ~Compendium - Biblioteca ortodoxă, Los Angeles, SUA
- ~Livres Roumaines
- ~Magazinul de reviste (biblioteca on-line de presa culturala)
- ~Muzee din România
- ~Noul Orfeu * antologie de poezie românească de azi
- ~Romanian Library
- ~Vulpea Academiciană - o poveste pentru toţi copii
-
Efigii
-
Lecturi utile
- ~Abecedar de cuget românesc
- ~Ceahlăul - istorii din Muntele Sfânt
- ~Compendiu de literatura romana pentru elevi
- ~Creştin Ortodox
- ~Cărticica românească pentru copii
- ~Enciclopedia Dacica
- ~Francis Dessart, Belgia
- ~Hipeboreea * amintirea Paradisului
- ~Mari Danii: Colecţia de artă „Marieta şi Bucur Chiriac"
- ~Mânăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus
- ~Monitor Imobiliar
- ~Ovidiu Vuia
- ~Patriarhul Teoctist - evocări si amintiri
- ~Soarele - „Modele şi exemple"
- ~Teologie pentru azi
- ~Viorel Roman, Germania
- ~Vlad Muşatescu - un mare umorist român
-
Programul Intermundus - pune romanii in legatura
- ~„Romanian Global News" - agenţia de ştiri a românilor din toată lumea
- ~Clipa, SUA
- ~Curierul Românesc, Suedia
- ~Dacia Magazin
- ~Euro - Observator, Germania
- ~Foaia Românească, Ungaria
- ~Intermundus Media
- ~Nou Horizont, revista romanilor din Spania
- ~Observatorul, Canada
- ~Oglinda Literară
- ~Pagini Româneşti, Noua Zeelandă
- ~Povestea Vorbei , Rm. Valcea, editie on-line
- ~Presa Alternativă
- ~Revista „Almăjana", Bozovici, ediţia on-line
- ~Revista „Contraatac", Adjud, ediţia on-line
- ~Revista „Eminescu", Timisoara, ediţia on-line
- ~Revista „Helis", Slobozia
- ~Revista „Iosif Vulcan", Cringilla, Australia, ediţia on-line
- ~Revista „Luminatorul", Chişinău, ediţia on-line
- ~Revista „Murmur"
- ~Revista „Rod", Drăgăneşti de Vlaşca, prima revistă literară on-line din mediul rural
- ~Revista „Sarmis"
- ~Revista „Scrisoare Pastorală", parohia Malovăţ, jud. Mehedinţi, ediţia on-line
- ~Revista „Studii Româno-Americane", ediţie on-line -Romanian-American Heritage Center, SUA
- ~Revista „Suflet Nou", Comlosu-Mic, ediţia on-line
- ~Revista „Viaţa de pretutindeni", Arad, ediţia on-line
- ~Revista"Literatorul", editie on-line
- ~Revista"Vestea" , Mehadia, editie on-line
- ~Spirit Românesc, Sydney, Australia
- ~Timpul, Chişinău
- ~Viaţa Creştină, Los Angeles, SUA
- ~Vocea Basarabiei, Chişinău
-
Programul"România europeana"
-
Scriitori de azi
- ~"Scriitori români contemporani - Dicţionar elementar"
- ~A.I. Brumaru
- ~Adrian Botez
- ~Adrian Dinu Rachieru
- ~Alexandru Husar
- ~Alexandru Nemoianu, SUA
- ~Alexandru Stănciulescu-Bârda
- ~Antonia Iliescu, Belgia
- ~Artur Silvestri
- ~Aurelia Satcau,Australia
- ~Cleopatra Lorinţiu
- ~Constantin Ciopraga
- ~Corneliu Florea, Canada
- ~Dan Zamfirescu
- ~Dimitrie Grama, Danemarca
- ~Emil Poenaru
- ~Florentin Smarandache, SUA
- ~Grigore Arbore, Italia
- ~Grigore Vieru
- ~Ioan Miclău, Australia
- ~Ion Hangiu
- ~Ion Marin Almăjan
- ~Lucia Olaru Nenati
- ~Mariana Brăescu
- ~Mircea Micu
- ~Napoleon Săvescu, SUA
- ~Nicolae Dabija
- ~Theodor Codreanu
- ~Theodor Damian, SUA
-
Televiziune alternativa on-line
-
REFERINTE NOI/click
- ~ Casa Romanilor , Elvetia
- ~ Documentar interactiv – ROMANI PENTRU ROMANI
- ~ Partidul Identitatea Romanesca, Italia
- ~ Radu Cajvaneanu – Canalul video
- ~ Revista SARMIS
- ~Asociatia Bibliotecarilor din Romania
- ~Asociatia Culturala ROMANIA DIN INIMA MEA
- ~Contact – revista romanilor de pretutindeni
- ~Opinia Crestina
CARTI SI ATITUDINI
UN SCANDAL CE NU TREBUIE MUŞAMALIZAT! * A apărut, la Editura DACICA, o carte de o însemnătate excepţională care, după tipicul noului "monopol ideologic" de la Bucureşti, va trece într-un con de umbră în nădejdea că i se va "pierde urma" şi, cu vremea, va fi uitată. Ea este semnată de Dumitru Manolache şi se intitulează "TEZAURUL DACIC DE LA SINAIA. Legendă sau adevăr ocultat?". Autorul, care este deopotrivă un jurnalist de talie grea şi un istoric admirabil (căci ne-a dat până astăzi şi câteva cărţi în tema legendelor despre Sfântul Apostol Andrei, din Dobrogea, remarcabile prin puterea de pătrundere) studiază acum istoria "Tăbliţelor de la Sinaia" (un scandal al istoriografiei româneşti şi una din temele capitale, ce arată iresponsabilitatea Statului Român) introducând o temă cu un caracter senzaţional: aurul tăbliţelor originale ar fi fost topit de Carol I iar Castelul Peleş s-ar fi ridicat, în cea mai mare parte, făcându-se plăţi din "aurul dacilor". ____________________________
____________________________
A aparut o nouă carte: "Cuvinte pentru Urmaşi. Modele şi exemple pentru Omul Român" (vol. II)
____________________________
___________________________
MARELE PICTOR TEODOR BOGOI ÎŞI DONEAZĂ COLECŢIA DE ARTĂ CĂTRE ORAŞUL PLOIEŞTI!
____________________________
In fotografia de maI sus, Teodor Bogoi (in mijloc) insotit de celebrul colectionar de arta Bucur Chiriac si Artur Silvestri, fondatorul ARP
____________________________
DOCUMENTE DE EPOCA
"OAMENI MARI DE AZI : PROFESORUL ION HANGIU " __________________________
__________________________
Într-o epocă dominată de setea informaţională cineva trebuia să răscolească arhive, să sistematizeze biblioteci, să colaţioneze fişe etc. pentru a realiza dicţionare, antologii, sinteze s.a., de fapt unelte de lucru atât de necesare oricărei aprofundări, uşurând truda cercetătorului >>;Constantin Cubleşan
Revista"CUGET LIBER " -cateva ganduri ale prof.Dumitru Bunoiu , fondatorul ei : >detalii aici>>>
___________________________-
Articole recente
- NR. 9/2011
- Artur Silvestri comemorat la 3 ani de la plecarea spre eternitate
- Artur Silvestri: „Principiul jurnalismului. Iosif Constantin Vulcan“
- Dan Lupescu: „Casa caselor din vis (acasă la Fanus Neagu)“
- Dan Brudaşcu: „Eveniment literar românesc de excepţie la Stockholm“
- Mariana Gurza: Revista „Melidonium“ – consfinţeşte valoarea
- Antonia Bodea: La cenaclul literar Artur Silvestri – Colocviul „Criticul de poezie un parazit al sentimentului uman?“
- Florentina Dalian: Lansare de carte şi recital de flaut şi pian la Slobozia „Scrisori netrimise“
- Al. Florin Ţene: „Întâlnire cu steaua George Roca la lansarea cărţii «De vorbă cu stelele»“
- Ioana Stuparu: „Impresii de la lansarea de carte MINIONA – teatru“
- Ion Stoica: „Maria Lătăreţu, 100 de ani de la naştere“
- Dan Ghelase: „Istorie la Sfânta Vineri“
- Alex Berca: „Un pictor român cucereşte Europa (dialog cu Martin Frei)“
- Dorel Schor: „Şerbana Drăgoescu se dedică Artei Tapiseriei“
- Ion Marin Almăjan: „Opinii de spectator“
februarie 2026 L M M J V S D 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28
►Elisabeta Iosif
„JURNALUL UNUI CĂLĂTOR FĂRĂ SCĂPARE“ – o rubrică de Elisabeta Iosif
===================================
PRIN „GRĂDINILE CORIAMBICE“ ALE ŞELIMBĂRULUI
Aşa i-aş spune acestui loc, din apropierea Sibiului, ce se desfăşoară sub semnul artei. E o adevărată călătorie în lumea transpunerii, a transformării aluatului de sticlă prin purificarea focului, în artă.
Cultul focului s-a născut din natura spirituală a luminii .Iar când vorbim despre un loc în care se declanşează artele focului – avem de-a face cu luminaţia inteligenţei, săgeţi ale fulgerului .Sau cu însuşi astrul care încălzeşte planeta albastra. Aşa mi s-a părut că emană incinta unui atelier, cunoscut în toată Europa sub numele” IonArt” aflat în Şelimbăr. Cine a văzut Expoziţia Cer Glass din 2006 şi-ar fi adus aminte de florile corimbului, în ciorchine, înmănunchind culorile curcubeului, ca un picior de vers antic, coriambic.Focul emana în contact cu sticla, flacăra spirituală a mii de experienţe dintr-un creuzet al chimiştilor. Această artă are în fiecare obiect o aureolă sau poate ceva din, ceea ce grecii denumeau ”eşarfa lui Iris”, mesagera zeilor. Este un mesaj, pe care l-a dus în lume la Târgul Internaţional Tendence de la Frankfurt, Ion Tămâiam, membru al Uniunii Artiştilor Plastici, preşedinte al filialei Sibiu. L-am întrebat de unde îşi ia culorile.
–De la flori. Dacă s-ar putea să transmit vibraţia florilor în artă!…
–De aceea glastrele dumneavoastră seamănă cu potirul lotusului sau al trandafirului, cu acea cupa ce primeşte ploaia şi rouă cerească…
–În Antichitate “ grădinile lui Adonis”întruchipau înflorirea ,reînnoirea de primăvară, nu? dacă facem asocieri..
–La dumneavoastră lumea florilor e transpusă simbolic…prin frumoase fete, ce ne fac şugubăţ cu ochiul…Culoarea caldă a naturii stăpâneşte expresia fiecărei fete.
“ARTELE FOCULUI” ÎN FAŢA REALITĂŢII
–Aţi realizat şi un proiect pentru amenajarea unui sediu al filialei UAP Sibiu.
–A mers totul mai încet. Ne-au acordat sprijin Primăria Sibiului…consiliile locale.. E vorba de circa 60000 de euro, pentru amenajare într-o mansardă din strada Băi, iar la parter o sală de 100 m pătrati pentru o expoziţie permanentă, pentru turiştii de pretutindeni. De aceea am încercat intrarea noastră în Ghidul local şi în cel, de format electronic al Sibiului. Ne leagă o relaţie strânsă cu instituţiile locale culturale: Asociaţia şi Muzeul Astra. Dorim să ne creăm un fond şi un patrimoniu artistic al Sibiului.
Şelimbăr, o definiţie
Alături de Sibiu, aşadar, localitatea Şelimbăr se prezintă ca centru al artelor. Ca un punct de joncţiune.Ca un templu, în înţelesul a ceea ce Luc Benoist, muzeograful onorific al Franţei denumea” un loc de reflecţie, de siguranţă, asociat copilăriei focului din vatră .. Precum Orfeu trebuie să avem puterea de a ne elibera cântul”. Ca un alfabet al simbolurilor, prin care se defineşte civilizaţia artei…Ca un picior de vers antic..Ca un coriamb de patru silabe, atribuit poetului mitic ,Olympos. De fapt, astfel ar trebui denumite florile de cristale înflăcărate, invadând grădinile lui Adonis.
_________________
ÎN CENTRUL UNIVERSULUI – BISERICILE DE LEMN
Situat in nord-vestul tarii, judetul Maramures acopera o suprafata de 6215kmp,avand un relief complex,dar preponderent muntos(43%).Sub piscurile muntilor Rodna,Maramures sau Tibles si sub dealurile Codru,ca si pe vaile de apa despletite intre molcome coborisuri montane,vei gasi calatorule,cate o biserica de lemn a carei turla tasneste spre lumea cerului.Muntele,in Antichitate,simboliza in acelasi timp centrul si axul universului,iar celelalte elemente,cum sunt copacul coloana,stalpul,sageata..reunite intr-o idee unica sunt definite de-a lungul unui ax ideal sau concret.Cum fiecare tara isi are propriul centru,pastrand proportiile,Tara Maramuresului a raspuns unei asemenea functii prin raspandirea pe teritoriul sau geografic a bisericilor unicat construite din lemn.Mai mult,inca din vremurile stravechi,putem spune ca in inima satului clopotnita,turnul clopotnita,turla azvarlita spre cer ,raspund aceleiasi nevoi de ocrotire providentiala.Multe din manastirile si bisericile ortodoxe din zona,cum a fost lacasul de cult ortodox de la Barsana, au rezistat presiunilor Bisericii Romei,de la mijlocul veacului al XVl-lea.Poate de aceea,civilizatiile preelenice au considerat copacul ,din care se construiau casele sau obiectele casnice si de cult,centrul axial,consacrandu-i un cult:dafinul lui Apollo,teiul in Gremania,frasinul in Scandinavia,smochinul indian in India,bambusul in Japonia si exemplele pot continua.Pentru Maramures,strabunii au ales doua esente de copaci,pe care i-au considerat infipti in mijlocul universului lor:bradul si stejarul.
PATRIMONIU MONDIAL
Intr-una dintre cele mai vechi vetre locuite neintrerupt,descoperindu-se aici obiecte din epoca bronzului si din perioada romana, atestata documentar din sec.al XI –lea,la IEUD,localitate declarata monument istoric si zona protejata,se afla o biserica,construita din lemn de brad in sec.al XIV-lea.In aceasta localitate aflata pe valea Izei se gaseste, asadar,cea mai veche biserica de lemn din Romania,(1364),dupa unii cercetatori,cea mai veche constructie din lemn din Europa(sec.XIV).Dar ,ceea ce se considera o descoperire pretioasa,este” Codicele de la Ieud”,din 1391,descoperit in podul bisericii ,cel mai vechi document scris de mana in limba romana cu caractere chirilice.Documentul se afla acum la Biblioteca Academiei Romane.Biserica este amplasata in zona cea mai inalta a localitatii iar turla sa zvelta,inalta de peste 30 de m scruteaza zarile.
*
Nestematele comori
In inima Maramuresului,sub crestele muntilor Ignis si Gutai la Surdesti,comuna Sisesti,(10 km sud de Baia Sprie) a fost construita in sec.al XVIII-lea o biserica a carei turla atinge 54 de metri si este clasificata UNESCO.Mai sus de celebra biserica se afla o casa veche de secol XVII,tipica Tarii Chioarului.De asemenea,pe raul Cavnic,se pastreaza valtori vechi,ce ne amintesc de mestesuguri strabune si de traditii pastrate intr-o magica ambianta.
*
Cel mai frumos ansamblu monahal se afla la Barsana,una din comunele mari ale Maramuresului,asezata pe malul drept al raului Iza,la o distanta de 20 de km de Sighetul Marmatiei.Este o zona protejata,comuna Barsana fiind atestata documentar in 1326,cand printr-o diploma regele Carol Robert I de Anjou,recunoaste si intareste in aceste locuri pe cneazul Stanislau,numit si fiul lui Barsan.Vechiul lacas monahal din Barsana(1720),inclus si el in patrimoniul UNESCO a insemnat o scoala pentru preotii satelor din zona,dar si sursa de carti de cult romanesti,tiparite si aduse din Moldova si Tara Romaneasca dar si de icoane pictate in atelierele propri.Ansamblul monahal construit din lemn,in traditie locala de mesteri din Barsana ,cuprinde poarta maramuresana,,biserica,inalta de 57 de metri,altar de vara,casa cu chilii,casa mesterilor si mai nou muzeul ce aminteste de cultura si civilizatia maramuresana.In acest an ,prin stradania obstei manastirii, condusa de stareta Filofteia Oltean,ce ar putea fi exemplu oricarui maneger,s-a ridicat un motel cu 20 de camere duble,administrat de maicute,unde sunt cazati oaspetii manastirii.Aflata intr-o zona fascinanta prin peisajul panoramic ,inconjurata de munti Manastirea Barsana se inscrie pe harta tarii printre miracolele lumii.
*
Odata cu trecerea timpului se naste traditia de a colectiona,de a expune si de a pastra totul ca intr-un muzeu.Si cum timpul lucreaza in favoarea muzeului in Tara Maramuresului,mereu printre tezaure se vor afla slobozite spre cer,bisericile sale de lemn,unice in Europa.
___________________
~„Călătorii de iunie“
Spre Padurea de Argint de la Vanatori – Neamt
“…Peste tot si peste toate se aprinse la rasarit, ca o candela de strajuire,luna plina a miezului de iunie.Si prin raristea neagra a padurilor isi trimise pana la mine intaile luciri fantastice si miscatoare ale razelor sale argintii,piezise si reci…Dar …curand imi descoperii capul,plecandu-mi fruntea inaintea rasaritului…”
Cine altul ,decat Calistrat Hogas,ca un rapsod homeric al drumurilor parcurse “In Muntii Neamtului”ar fi descris mai bine “susurul domol,prelung si nehotarat al tacerii mute” ,peste abisurile ca o “cantare fermecata de leagan”strabatand potecile si codrii pana la Vanatorii Neamtului ?
“De treci codrii de arama,de departe vezi albind / si-auzi mandra glasuire a padurii de argint…”
Si pe marele nostru poet,Mihai Eminescu l-a fermecat,l-a inspirat si l-a
indemnat sa-i cante frumusetea ,padurea de argint,care astazi cu vechimea sa de peste 100 de ani[varsta inaintata pentru mesteacan) a devenit o rezervatie pretioasa a Parcului Natural Vanatori – Neamt.
Sunt mai multe rezervatii in acest perimetru,constituit in 1999 ca Parc Natural.Ele se afla intre Agapia si Varatec .Inafara rezervatiilor ,in “Codrii de arama”(de pe masivul Filioru,la altitudinea de 650m) si in“Padurea de Argint”,se gasesc exemplare de gorun de peste 150 de ani. Parcul Natural Vanatori –Neamt detine astfel , un record al ecosistemului forestier din Muntii Neamtului.Dar cu exemplarele cu varste intre 200-300 de ani si inaltimea de 25-35 m se lauda doar Valea Ozanei”cea frumos curgatoare “a lui Ion Creanga .Dumbrava de stejar a devenit o rezervatie cu o importanta valoare genetica,motiv pentru care se afla sub patronajul Academiei Romane.
Uriasii de la “Dragos Voda”
Cronicile si insemnarile de cancelarie din Moldova,Muntenia si Transilvania stau marturie a prezentei pe aceste meleaguri romanesti,inca din timpuri stravechi a unei specii unice , cea a Zimbrului. E atestata si prin toponimie: Valea Zimbrului,Izvorul Zimbrului,Zambrita,Zambroaia…
In Romania,istoria zimbrului in libertate ne plaseaza in secolul al XlX-lea,ultimul zimbru vanat in muntii nostri ,dupa unele argumente istorice fiind in jurul anilor 1800,iar ultimul exemplar a murit de batranete la 1830.
De aceea prin infiintarea “Rezervatiei de zimbrii si Fauna Carpatina”Dragos Voda”s-a refacut un fond faunistic important al padurilor romanesti carpatine.In 1974 se nasc aici primele doua exemplare,marcand contributia plaiurilor stravechi moldave la constituirea domeniului RO din istoria moderna a zimbrului.Si Societatea Zoologica din Londra confirma in 1998 viabilitatea ecosistemelor forestiere din Muntii Neamtului ,pentru viata zimbrului in libertate.
Turism si cultura
Cred ca v-am adus suficiente motivatii sa calatoriti in acest colt fantastic de lume .Si mai am un argument : in aceste inedite locuri romanesti se gasesc renumite manastiri , unicat si ele . Va invit sa vizitati Manastirea Neamtului ,ridicata in perioada 1375-1391 de catre Petru Musat. E o expresie a stilului arhitectural moldovenesc.Ctitoria lui Nestor Ureche,tatal cronicarului Grigore Ureche ,Manastirea Secu ,construita in 1602 e inca o dovada a frumusetii bisericilor moldave.Asezamantului monahal al manastirii Varatec ,din1785 i se datoreaza constructia actuala a manastirii,ridicata in1808.Aici veti gasi si sediul administratiei Parcului Natural Vanatori-Neamt,(pentru informare despre punctele de atractie din zona,posibilitati de cazare etc.)in apropierea Padurii de Argint si a Codrilor de Arama.Si nu uitati Manastirea Agapia,fondata in 1644,pictata de Nicolae Grigorescu(1858-1860) si Casa memoriala Alexandru Vlahuta.Veti avea cu siguranta o vacanta de neuitat.
ELISABETA IOSIF
* * *
Pentru aceia care nu au vizitat aceasta vatra de istorie , cu monumente naturale si arhitectonice ,cat si pentru cititorii nostri aflati oriunde pe glob si care au dorit sa li se ofere cateva sugestii in legatura cu posibilitatile de acces , iata cateva date necesare:
Modalitati de acces
Cu autoturismul: E85 Bucuresti –Roman-Cristesti;DN15B pana laTg Neamt ;dinspre Vatra Dornei DN17 B pana la Poiana Largului,DN15B-spre Vanatori-Neamt;din Suceava DN2 pana la Cristesti siDN15B pana la Targu Neamt.
Cu trenul Bucuresti – Piatra Neamt ,apoi autobuzele Piatra Neamt –Tg. Neamt sau P.Neamt –Agapia.
Cu autobuzul:Brasov-Tg. Neamt;Roman-Tg.Neamt ;Bicaz-Tg.Neamt; Piatra Neamt-Targu Neamt.
Administatia Parcului Vanatori –Neamt se afla in satul Varatec(informatii:cazare,trasee turistice etc.).
Vacanta placuta !
_____________
~„Bucureştiul, destinaţia nr. 1 în turismul de afaceri?
Uneori poti calatori cu imaginatia . Si o tii asa ….fara sa scapi de acest obicei. Dar cati dintre noi nu “pleaca” adesea cu gandul spre un loc de vacanta ? ! Si asta-i, nu o vorba –n vant ,daca urmarim statisticile anului 2007 ,in care se scrie negru pe alb ,ca numai 30 % dintre romani isi fac concediile.Iar cei care pleaca intr-o vacanta scurta ,de cele mai multe ori prefera zone exotice sau tinuturi mai calde .Si mai e un alt fel de vacanta ,de pilda ,cea care imbina relaxarea cu business-ul . In primele doua luni ale anului 2008 , destinatia nr. 1 , pe autgoing a fost Austria : 98.059de turisti romani si aproape toate parcarile pline cu limuzine din Romania.
Institutul Roman de Statistica se chinuie sa colecteze cifre corecte pentru ca unele date sunt estimative.
In acest caz , ce se intampla cu turismul romanesc? Pentru a iesi din acest cerc vicios s-a propus “turismul de afaceri “.Si cum Capitala poate deveni destinatia nr. 1 a Estului Europei ,in cativa ani se estimeaza ca Bucurestiul are sansa de a deveni cea mai importanta destinatie turistica de afaceri din
S-E Europei.Aceasta si pentru ca au loc investitii serioase in hoteluri,iar in urmatorii ani toate lanturile hoteliere internationale vor fi prezente .Este oare posibil sau e utopie?!
Se doreste realizarea Asociatiei de Promovare Regionala Bucuresti,care sa creioneze strategia de dezvoltare turistica a Capitalei.Dupa cum vedeti,inca nu exista ! Suntem la faza “vom face,se preconizeaza..”.Primaria capitalei nu a participat in 2007 la Targul de Turism Bucuresti,organizat de Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism – ANAT -…Va cupla Directia de Turism a Primariei la evenimentele preconizate de ANAT , gandite pentru turismul de afaceri ? Un turism care are si scopuri educationale ,ca in toata Europa,avand o parte de agrement ca motivatie secundara,dar importanta,incluzand deplasari individuale sau in grup la obiective culturale sau in zone cu patrimoniu natural.
Revenind la capitala. Cum sa ajungi la obiectivele culturale?! Printre gropi sau santiere ? Care este capacitatea hoteliera actuala la nivelul Bucurestiului? Sunt 8 hoteluri de 5 stele,36 de hoteluri de 4 stele si 66 de hoteluri de 3 stele.110 hoteluri,care ar satisface clientela de business.Si pentru ca specialistii internationali sustin ca Bucurestiul este bine pozitionat pe piata internationala a conferintelor semnaleaza ca insuficiente locurile de cazare si lipsa unui Centru de conferinte modern cu minim 5000de locuri.
Se fac investitii ale lantului hotelier international ACCOR ,se vor mai alatura alte lanturi hoteliere de pe mapamond de prestigiu ,care studiaza la aceasta ora piata romaneasca.
Cat va mai dura pentru a transforma Bucurestiul in capitala turistica? In acest an se estimeaza ca cca 70% din vizitatorii Romaniei sosesc in scop de afaceri.Vom folosi aceasta oportunitare pentru dezvoltarea turismului romanesc? Ma gandesc acum la un obiectiv de mare importanta in orice capitala a lumii : Centrul istoric ,despre care nu se cunoaste mai nimic. Primaria nu se ocupa sa ofere informatii,nu sunt chemati investitori ,necupland astfel cu manifestarile capitalei .Pare mai degraba o afacere oculta de vreme ce nu se dezvolta in acest sens,ca cel mai important punct de atractie al unei capitale europene.
ELISABETA IOSIF
________________
~„Călătorie în zone cu tradiţii pascale“
INCONDEIATUL OUALOR
Poporul roman este renumit prin intelepciunea pastrarii datinilor stramosesti . E intelept si in sensul existentei unei filozofii a fiecarui obicei ramas pana in zilele noastre din vremuri stravechi (filosofia ,in limba greaca , insemnand iubirea de intelepciune), interpretandu-se sintetic,unitar,intreaga realitate naturala,sociala si spirituala. In acest sens se poate spune ,ca una dintre cele mai importante traditii in care s-au incorporat aceste elemente se pastreaza in perioada sarbatorilor pascale.De fapt, aceste obiceiuri dinaintea si din timpul sarbatorilor de Pasti,spun cercetatorii,sunt unitare in tot lantul carpatic.Iar arta cu cea mai mare traditie pe teritoriul Romaniei este incondeiatul oualor,inchistrite si pictate,decorate cu ornamente purtind motive geometrice,florale sau zoomorfe.Si aceasta pentru ca oul,folosit in practicile magice sau religioase,simbol al renasterii perpetue este un insemn al acestei mari sarbatori a Invierii lui Hristos.Majoritatea legendelor crestine considera oul rosu simbol al sangelui varsat de Mantuitor.
RITUALURI , TRADITII ROMANESTI
Existenta unui ritual anume se gaseste pastrat numai in unele sate.Cum sunt cele din zona carpatina.De pilda,in Bucovina ouale rosii se sfintesc numai la biserica in dimineata zilei de duminica,impreuna cu pasca,carnea de miel,colacul,cozonacul,o radacina de usturoi,cu cativa catei de usturoi ,husca de sare si fire de busuioc.Trebuie sa recunoatem,ca este un ritual pe care nu-l gasim oriunde.De aceea,stimati iubitori ai vacantelor de Pasti incercati sa mergeti in zonele traditionale si pentru ca asemenea regiuni sunt totodata si de un pitoresc unic! Am petrecut zilele sfinte de Pasti in localitatea Rodna.M-am intors impreuna cu gazdele primitoare de la biserica si nimic n-a fost mai frumos acasa ,la localnici decat desfasurarea ritualului. M-am spalat pe obraz cu apa in care s-au pus un ou rosu sfintit si un banut de argint ,pentru ca sa fim (cum spun satenii )tot anul sanatosi,rosii in obraji,ca oamenii de la munte si (poate!)mai cu bani,mai instariti. La masa cu gazdele(nu inainte de a lua anafura sfintita),am mancat apoi pasca si am ciocnit oua rosii “cap in cap”.Asta ,in prima zi de Paste.In a doua zi ouale se ciocnesc “cap la coada”(husca),iar in a treia zi “husca la husca”,afland numai in satele de munte ce inseamna si semnifica acest obicei, pentru ca el se respecta si astazi.Si pentru ca aceste oua erau considerate cu proprietati miraculoase , strabunii le pastrau si in timpul anului in casa,pentru a se feri familia de relele pamantului ,iar pentru protejarea culturilor din gradina si de pe camp se ingroapau ouale rosii la hotarele dintre sate.
INCONDEIATUL OUALOR
Tot o arta traditionala este incondeiatul oualor.Un obicei este impodobirea oualor pascale cu ornamente policrome,geometrice sau vegetal-florale.Ele fac faima unor tinuturi renumite pentru incondeiatul sau inchistritul oualor de Pasti.Este un mestesug perfectionat in timp,care a adus o reputatie deosebita mesterilor din Transilvania si din Moldova.Ei au inchinat acestui frumos obicei,in care se vede talent si pricepere,adevarate sarbatori festive,cu expozitii si demonstratii pe viu. Mai ales femeile,care transmit copiilor mestesugul incondeierii oualor,deloc usor,insemnand nu numai preluarea motivelor din costumele populare,ci si pasiunea pentru culoare si pictura,si-au facut un renume de invidiat,fiind cautate de turistii de pretutindeni.De aceea se organizeaza in luna aprilie expozitii si festivaluri.De pilda,la Sibiu, se organizeaza de Pasti ,in spirit traditional,o expozitie la casa Hermes.In unele zone,dupa intoarcerea de la biserica si dupa ospat,urmeaza o intrecere de …spart oua..Iar a doua zi fetele se pregatesc ,asteptand baietii cu oua rosii,mancare si prajituri,fiindca acestia vin la stropit ,cu parfum … sau cu apa.Dupa masa merg impreuna la bal,fiind prima petrecere dupa iesirea din postul Pastelui.
Festivaluri pascale
Daca ne mutam in alta zona geografica,la Suceava s-a instituit cu ani in urma un festival in comuna Ciocanesti.Aici localnicii asteapta turistii la “Festivalul national al oualor incondeiate” ,initiativa primariei,aducand si astfel in atentie localitatea ,unde si copiii incondeiaza oua.La acest eveniment,la care vin mesteri populari din judetele Botosani,Brasov si Suceava ,se adauga la alte doua festivaluri desfasurate la Ciocanesti,Suceava -cel al pastravului si cel al iernii-.Vizitatorii pleaca cu impresii deosebite despre un loc in lume de un pitoresc nemaiintalnit,apa Bistritei insotind soseaua paralela cu padurea.Veniti sa vedeti in acest décor,indeamna localnicii,case de gospodari de la noi ,decorate in motive traditionale . Le veti gasi preluate in ouale inchistrite,vopsite in bai de culoare sau incondeiate in ceara, cu ornamente fitomorfe stilizate! In arta aceasta s-au incorporat si depozitat forme traditionale pretioase; mai ramane decodificarea ei,ce ar trebui sa fie preocuparea cercetatorilor.E o mare de culori,de zamislire a spiritului ,de imaginatie ,pe care numai mesterii romani o pot transmite in festivalul ce poarta numel localitatii.La Ciocanesti s-a premiat cel mai mare ou pictat(de o tona)amplasat pe car alegoric,inalt de 1,30 m.O localnica si-a pus semnatura : Silvia Scheul,care a pictat chipul lui Stefan cel Mare.Pe partea opusa au abundat motivele populare locale, o revarsare de imaginatie si culoare!
Peste toata aceasta simfonie , troneza rosul,simbol al nemuririi si prosperitatii. In traditia romaneasca este culoarea rituala ,pastrata cu sfintenie,fiindca in credinta populara “cand oamenii n-ar mai inrosi oua de Pasti,lumea se va potopi”.
ELISABETA IOSIF
_____________
~„La poalele Munţilor Carpaţi“
Primavara aceasta , inmuiata in fulgere si torente nestapanite ,nu ne pune stavile,totusi ,in drumetii de suflet . Un asemenea loc este “craiescul “sat Rasinari. De cate ori ma aflu in aceasta arie geografica simt o incarcatura benefica spiritului . Ma reconforteaza drumul de-a lungul Padurii Dumbrava dar si privelistea pantelor molcome pline de oamenii care merg sau se intorc de la coasa ,insirati pe carari , ce au in spate astrul topit in apusul insangerat. Pe acest fundal , albul si negrul din costumele populare apar intr-o alternanta impecabila .Aici nu s-a stins portul local si nu s-a alterat dorul de traditie ,pastrat ca o melodie din negura vremmii in vers nemuritor: “ Dorurile mele ,/n-au intruchipare ,/dorurile mele-s/frunze pe carare…/spulberate si strivite frunze pe carare….”
Cu aceste versuri rostuite-n cantec ma primise cu ani in urma ,Ana Marcu ,rasinareanca ce copilarise pe langa poetul sau drag, Octavian Goga. Casa memoriala era oranduita ca pe vremea copilariei sale, pastrand locul fiecarui obiect.Isi amintea cum in 1924 mama sa si fratele ei,colegi de scoala cu poetul veneau adesea in aceasta casa.Stia ca masa la care manca Octavian Goga,mic de statura,avea acel scaun cu brate ,iar bancuta din sufragerie era a bunicului Bratu .O casa cu multe amintiri.Aici “venea lumea de pe lume.Pe unii ii ajuta la facultati,celor saraci le dadea bani.Si pe Aurel Vlaicu l-a sprijinit financiar pentru a trece Carpatii cu avionul sau. “
Vad o foaie ingalbenita asezata printre obiecte pretioase.Este un articol scris la moartea prietenului I.L.Caragiale :”Mi-a trimis multe semne din dragostea cu care m-a invrednicit.Cand o carte postala cu slova lui minunata,cand o telegrama;cand un pachet cu carti nemtesti,ca sa-mi aduca mangaiere si sa-mi alunge , cand imi deschidea usa si ma lua in brate .. si nenea Iancu ma saruta pe amandoi obrajii…isi potrivea ochelarii ,dupa care stralucea acelasi neastampar al ochilor cu sclipiri de otel,iar vorba lui era vechea impletitura de fulgere tumultoase ca intotdeauna…”.
Mai departe ,un pat in care a dormit trei nopti Mihai Eminescu ,cand a fost gazduit de bunicul lui Goga ,cel ce i-a dat carausi,ca sa-l treaca peste munte la Brasov.In ziarul Universul , Goga descrie acest episod: “pribeagul Eminescu era zdrentuit de la maneci pana la coate si avea niste simpli pantaloni”.
In gradina impovarata de culorile maiului , o lespede de piatra si o bancuta. Acolo Octavian Goga a scris poezia “Noi”. ”La noi sunt codrii verzi de brad / si campuri de matasa”..Si mi-am zis :de-ar putea vedea “poetul patimirii noastre”, cum s-au rarit codrii si cat de pustii sunt unele campuri…
Dincolo de gard se vedea ulita.Rasinarenii treceau si salutau,ca si cum stapanul era acasa.
Am promis ca ma mai intorc.Atunci , cand mi se face dor de drumetie spre “slobod craiesc sat,la poalele Muntilor Carpati“. Iar cititorii nostri sunt primii invitati in aceasta arie culturala ,cu amintiri de nesters.
Casele au memorie ,compensand absenta prin amintire. Memoria devine peste ani oglinda in care ii privim pe aceia ce s-au dus.Iar Romania are destule case memoriale , care sa ne determine sa nu ne uitam valorile.Totul este insa, sa stim sa ni le si pastram .Ele sunt insa si memoria care nu iarta .
ELISABETA IOSIF
_____________
~„Maramureş – între semne şi simboluri“
Nu putem admite existenta unui spatiu geografic,daca nu-i
atribuim o semnificatie.Calatorind, retinem ambiantele
peisagistice si sentimentale in functie de semnele si mesajele ce vin de demult .Iar Tara Maramuresului este o zona de simboluri,de elemente de legatura cu care ne incarcam benefic,indemnandu-ne la meditatie si analogie.Iar simbolul ,ca semn de recunoastere universala,are o semnificatie aparte prin dominatia culorii, a lemnului si a ideii de centru al lumii, aici,unde s-a transformat”muzeul viu din inima Europei”,ce se cheama Maramures,in puntea de lumina spre care ar trebui sa se indrepte turistul.Semnele timpului,calatorule , de oriunde vei veni ,cauta-le in traditiile renascute si in impulsurile altor coordonate ale Maramuresului contemporan.
Vara maramuresana are o culoare speciala.Lumina este translucida,prelinsa peste capitele de pe dealuri ; in armonia lor cu muntii se contureaza silueta bisericilor de lemn ,unice in Europa,facand mai lesne legatura dintre pamant si lumea celesta.
O LECTIE DE TURISM RURAL
Am ajuns in Tara Maramuresului scaldata in lumina azurie,
intr-o dimineata ingemanata cu violetul matinal al Codrului. Am calatorit o zi intreaga ,pana m-a surprins apusul inmiresmat al Gutaiului in zonele miniere,unde multi mineri disponibilizati au astazi pensiuni turistice de invidiat.Dezvoltarea turismului rural i-a convins pe fiii satelor maramuresene,aflati in lumea larga,sa se intoarca acasa ,cu toata experienta acumulata si cu banii necesari organizarii unor complexe turistice de nivel occidental,dar cu specific maramuresan.Li s-au alaturat acelora care au deschis acest drum prin forte proprii,curajosi,folosind mijloacele locale,renascand traditia. ..Marturie stau cele peste 200 de pensiuni turistice rurale de doua stele,cum sunt cele 17 din Barsana sau cele 41 ridicate inBotiza cele 23 aflate in Ocna Sugatag,alaturi de noile pensiuni (4)din localitatea miniera Cavnic,cele 18 pensiuni rurale din renumita asezare turistica, Sapanta,cele 5 din Ieud.Tot 2* au si pensiunile turistice de pe Valea Izei(Vadu Izei-21 si Poienile Izei-15).
I-am vazut pe localnicii din acest areal geografic muncind.Sunt harnici,veseli si frumosi.Stiu sa te primeasca cu zambetul pe buze(poate invata si altii din turism de la ei),sunt prietenosi si amabili.Stiu sa transmita acest har al ospetiei si celor mai mici. Parca n-am vazut nicaieri atat de multi copii frumosi la un loc. Stiu sa cante ,sa danseze . Preiau traditiile de la parinti,imbracati in pitorestile costume populare.E o incantare sa-i asculti cantand.
Am stat de vorba cu cativa localnici cu frumoase pensiuni de 3 si 4 margarete . Spuneau ca se pregatesc pentru cat mai multi turisti din Comunitatea Europeana.I-am auzit interesandu-se de programele anuale de formare profesionala in turism.Exista si o preocupare a” Asociatiei Primarilor din Tara Maramuresului” pentru organizarea de cursuri de calificare pentru administratori de pensiuni turistice,de ospatari sau bucatari.Si sa va mai spun un lucru important:au produse ecologice .Realizate in gospodaria proprie.Tin secrete retetele batranesti unicat,dar se intereseaza si de noile meniuri cu specific european .In acest an, 150de participanti au activat in module si activitati practice,pentru dezvoltarea turismului zonal.Maramuresenii au beneficiat de cele 6 subprograme nationale de invatamant in turism, finantate in perioada 2006-2008 din Fondul de rezerva bugetara si de finantari pentru studii de fezabilitate si proiecte nominalizate:Schi in Romania(Cavnic,Izvoarele,Mogosa)si de dezvoltarea infrastructurii turistice din zonele montane inalte,cu potential turistic.
PARADISUL TERESTRU ESTE PATRAT
S-ar putea spune ,ca Maramuresul romanesc este un taram al zonelor si monumentelor istorice protejate UNESCO(21 la numar).Multitudinea portilor specifice,inalte,adevarate opere de arta,incarcate cu semne universale,sunt cautate si descifrate nu numai de specialisti ci si de calatorii de pretutindeni.
E un taram ales si pentru ca “tara cerbilor”care a inghitit lemnul muntilor prin troite si turle asvarlite spre cosmos , taie respiratia vizitatorului La vederea” sulitei-sageata” a bisericilor de lemn te intrebi cat de departe a ajuns imaginatia artistului constructor.
Dar Maramuresul se distinge prin densitatea simbolurilor ancestrale.CERCULde pe portile maramuresene,reprezinta in simbolistica universala dezvoltarea centrului sub aspect dinamic,CRUCEA semnifica extinderea omului in toate directiile individualitatii sale,iar Franghia sculptata in porti e un simbol foarte vechi al ascensiunii.Si mai sunt scortele si costumele populare purtate nu numai in zi de sarbatoare,cu o simbolistica a culorilor (vegetale)uneori uitata,alteori nestiuta,dar care ar putea deveni subiect de atractie turistica.ROSUL,care predomina in dungile fotei si in covoarele maramuresene,reprezinta regnul animal,e forta vitala,semnifica bogatia si dragostea.Purpura e culoarea purtata de imparatii bizantini si de patricienii romani.Dar predomina in arta populara si culoarea GALBENA ,acel galben solar,simbol de tinerete ,putere si forta,ca aurul imparatesc.Nu lipseste ALBASTRUL jupiterian,pentru vechii egipteni ,culoarea adevarului.VERDELE, atat de prezent in arta traditionala locala e culoarea mediatoare a vegetatiei,a apei regeneratoare,iar ALBUL,cel al iilor imaculate,brodate e atribuit tot soarelui,fiind o sinteza limita,simbol al trecerii dintre doua momente.Totul trebuie privit ca un spectacol.Si daca vei veni ,calatorule,pe aceste meleaguri,nu lua gesticulatia morarului care macina in fata portii ca un gest patetic,ci ca o initiere intr-un sistem de semne,cu puterea eliberarii cantului,cu mutatiile gestului artistic si ritmului din dans.Si daca Pamantul e caracterizat de patrat prin simbol este pentru ca soarele ii fixeaza axele,datorita punctelor extreme ale traiectoriilor sale,divizate in 4 anotimpuri.Este un complex de semne simbolice si rituale ce defineste o civilizatie:cea maramuresana.
ELISABETA IOSIF
___________
~„Solitar pe Terra“
De multe ori calatoria are loc in imaginatia noastra. Uneori poti voiaja impreuna cu cineva care iti povesteste o vacanta de neuitat.Dar cand o anume persoana face inconjurul lumii? E o intreaga aventura…Asa mi s-a intamplat cu Mariea Crasmaru ,a carei calatorie pe glob a inscris-o in
“Cartea Recordurilor”
Mariea Crasmaru detine un record mondial . Guinness World Records i-a oferit titlul de : “ cel mai mare calator al lumii”.Prestigioasa institutie,cu sediul la Londra i-a mai recunoscut un record mondial : “cel mai lung pasaport din lume “, cu 154 de pagini si lung de 19 metri , lucru inscris atat in diploma acordata ,cat si in scrisoarea de felicitare. Dupa ce a facut “Turul Romaniei” pe jos in1988(3510 km in 114 zile),apoi cel al Europei (1990),in 18 martie 1997 porneste in “Turul Continentelor”.Este prima femeie de pe Terra ,care a facut” turul lumii pe jos”,parcurgand 120 tari , inregistrand astfel un record mondial.
Poseda peste 100 000 de fotografii ,o colectie de numismatica de invidiat, vestimentatie traditionala de pe toate continentele globului si instrumente muzicale.
______________
“A umbla (incaltat) inseamna a lua in posesie pamantul” (Jean Chevalier)
– Asadar,Mariea Crasmaru esti un “globe-trotter”cu o performanta de neegalat.In DEX se spune doar atat:”globe-trotter – persoana care face inconjurul lumii pe jos”.Ce mai trebuie sa stim?
Globe-trotter mai inseamna sa-ti duci singur bagajul, sa nu te deplasezi cu mijloace proprii de transport si sa nu lucrezi in aceasta perioada.Eu aveam un rucsac mare in spate ,un rucsac mic in fata , un aparat foto pe umarul stang ,aparatul de filmat pe umarul drept ,iar cele doua maini trageau 2 geamantane pe roti.Globe-trotter mai inseamna sa fii tenace,diplomat ,intelept…
Calitati pe care trebuie sa le posede orice calator…
Orice calator ,mai ales cand singurii oameni cu care comunici sunt uneori numai radioamatorii,care m-au ajutat si m-au luat cu ei in situatii extreme,dar ai nevoie de toate la un loc si cand te intalnesti cu un print,un presedinte sau un rege.Printul Raed ben Zayed al Iordaniei m-a primit ca pe cea mai curajoasa femeie de pe glob,cu regele Spaniei ,Juan Carlos am vorbi prin radio-emisie,fiind si el radioamator,iar de la cabinetul presedintelui Argentinei,Carlos Menen am primit permisiunea sa ating Antarctica,cu avionul militar Hercule C 130,pana la Baya Marambio ,trimitandu-mi admiratia sa si multe cuvinte de incurajare.La 9 februarie 1998 am ajuns pe continentul alb,la baza Morambio,fiind al cincilea roman care calca pe acest continent.
_________________
In lumea superlativelor geografice
Acum lucrezi la o carte. Mi-ai marturisit ca te-au atras locurile de exceptie,zonele exotice ,unele mai putin strabatute de turisti.Ma opresc asupra unei pagini in care ai descris “cel mai puternic gheizer din lume – Poas -din Costa Rica (America Centrala).
Redau cateva randuri :”Cand am sosit,nori grei stateau deasupra vulcanului activ.M-am indepartat trista ca nu-l pot vedea ,cu speranta ca poate se intampla o minune :doar o clipa Doamne,doar o clipa!Doream sa imortalizez acel peisaj fantastic.Si ruga mi-a fost indeplinita.Deodata,norii s-au dat deoparte ;ca prin minune…dedesubt o priveliste limpede…Rogvaiv-ul dadea un spectacol de culoare verde-albastruie…”.
– Stiu ca America Centrala are zeci de vulcani :In Nicaragua se afla Cosiguina ,vulcanul renumit pentru eruptia sa mai violenta decat o bomba nucleara,dar si in Guatemala,Pacay e renumit cu raurile lui de lava sau Fuego,ce ingroapa satele sub cenusa sa…
– …Dar eu eram invitata sa-l vad pe vecinul sau , cel mai puternic gheizer din lume ,vulcanul Poas din Costa Rica .Si-a castigat renumele in 1910,proiectand in cer o coloana de vapori inalta de 6,4 km.Are 3 cratere.Intr-unul se afla un lac ,unul este acoperit de paduri dese iar cel mai scund crater e activ.E un peisaj selenar…un lac fierbinte cu vapori sulfurosi..Un crater galben din cauza sulfului .O caldare aburinda plina cu apa fiarta.Localnicii ii spun “rasuflarea iadului “.
_____________
Mariea Crasmaru – Marra de Masai
-Si acum aventura din Africa.Erai atat de nerabdatoare sa pleci intr-o tara ce a fost in Evul Mediu sultanat arab: KENYA!..Cu turismul atat de dezvoltat in zilele noastre,legat mai ales de vanatoare,si cu excursii in unele paduri ecuatoriale .Nu te infiorau animalele salbatice aflate la tot pasul?
Nu.Aveam in minte imaginile ce mi-au incantat copilaria din Cartea Junglei.Doream sa particip la viata unui trib.Auzisem de tribul razboinicilor.Se afla in vestul Kenyei si spre partea de N a Tanzaniei.-
-Te-ai dus printre razboinicii indigeni?
-Evident,de vreme ce ma astepta Hon Julius Ole Sunkuli de la biroul prezidential.Ce credeti ca mi-a facut cadou?
-Un safari ,bineinteles.
Si nu oriunde,in Valea Paradisului – cea mai mare rezervatie naturala din Kenya .Cel mai luxos camp cu piscina,asezat pe un deal.M-a frapat cladirea enorma ,asemanatoare, ca arhitectura, colibei bastinasilor,ce adapostea un restaurant de lux .
Si tribul?
A! Tribul Masai mi s-a spus ca este in apropiere.Vreau sa va descriu mai intai intinderea de la poalele dealului,denumita Masai Mara,un camp imprejmuit cu gard de sarma ,prin care trece curentul electric,pentru a opri animalele salbatice.Raul Mara din apropiere e plin cu crocodili,hipopotami si alte animale salbatice care vin sa se adape aici.
-Toate bune si cu protectie maxima.Dar drumul pana la trib?
Eram invitata de seful campului ,la cina.Avea un nume cu sunete demne de acel loc:WAWERU.In asteptarea sa m-am asezat pe fotoliul de pe terasa .In racoarea serii ,rasuna o chitara.Refrenul tanarului kenyan,care pregatea un foc de tabara,suna melodios:”Malaika na kupenda”adica Malaica te iubesc.Mi se face dor de casa si incep sa fredonez alaturi de el.Tanarul imi saruta mana ,in aplauzele catorva turisti.Dar Waweru rupe vraja ,spunandu-mi misterios ca are o surpriza.Ne ducem spre parcul de masini de unde se auzeau glasuri.Marturisesc,intunericul nu-mi placea si intrebam mereu unde mergem.Ne-am oprit langa o masina.Am intrat .Inauntru era veselie si deodata au inceput sa cante o melodie de petrecere in…romaneste!..
Am plecat cu masina pe un drum care nu se mai termina.Mai mult de o ora am strabatut savana intunecata.Mi se facuse teama.Intr-un tarziu masina se opri si la coborare ne astepta un negru cu o tava cu servetele umede pentru maini.
-Va aflati la tribul Masai.Si?!
-Ne astepta o masa plina cu bauturi.Prudenta am luat un pahar cu apa. Din jur veneau mirosuri apetisante,felurile de mancare facandu-se in fata noastra.In mijloc,rugi mari de lemne arzand.Dupa masa ne-am mutat in jurul focului.Deodata se apropie de mine patru negrese.Intreb ce se intampla.
-De ce,te-au speriat ?
-Erau prea vesele.Si am inteles ca fetele doreau sa-mi impleteasca multe codite.Ce o sa se intample,daca le las?!…Si le-am lasat.Intreb pentru a nu stiu cata oara ce se mai intampla.
-Ti se parea ceva suspect?
-Da.Intr-un tarziu mi se da o explicatie : <vei fi “botezata “ in traditia tribului Masai.Accepti? > Codite aveam,ce puteau sa mai imi faca?.”Devenisem curioasa. Accept”am zis,in veselia fetelor,ce vorbeau in swahili,limba oficiala,alaturi de engleza.Tresar la tipetele stridente ale unui grup de baieti,ce navalesc topaind si strigand:Ii,ii,ii,aluba,luba,luba,in timp ce lovesc pamantul cu ciomege,oprindu-se in jurul meu ,aplecandu-se peste mine,topaind cu picioarele goale si strigand:Hungaa Mara .
-Semana cu calusarul nostru?
-Intr-un fel.Au plecat asa cum au venit ,in sir indian, tipand aluba luba,luba .Apoi se apropie de mine ,cu pahare de sampanie in mana, intreg grupul ,in frunte cu Waweru,care ma felicita,spunindu-mi: Marra.Asadar ,mi-au dat si un nume :Mariea Crasmaru, Marra de Masai.
_____________
Visul
Ma uit pe Jurnalul Oficial de Calatorie ,in care multe oficialitati au scris impresii .M-a impresionat insa,un roman din Chicago ,care ii spunea admirativ copilului sau : “afli cum si ce este lumea,ce inseamna o calatorie ,ce iti ofera ea si ce poti sa dai altora ? Doamna a sufletelor noastre regasite ! Sunteti ceea ce noi nu putem fi ,atunci cand ne trezim dimineata si ne privim in oglinda, adica , Visul !
Calatoria poate fi un vis implinit iar simbolismul calatoriei ne duce la cautarea adevarului ,la descoperirea unui centru spiritual ,uneori inaccesibil.Calatoria exprima o dorinta profunda de schimbare interioara,o nevoie de noi experiente si descoperirea de noi orizonturi.Calatoria adevarata este de fapt in noi insine .
ELISABETA IOSIF
______________
~Călător în martie
Cand te astepti mai putin ,Martie navaleste spre noi cu gradinile sale multicolore , luindu-ne rasuflarea . E ca un curcubeu pe cerul sufletului insetat de lumina ,ce are perpetua lui putere asupra oamenilor din veacuri . Si trebuie doar sa pornesti in calatorie . E ca si cum i-ai putea sa-i oferi intelegerea unui ritual enigmatic in bucuria sarbatorilor ce incep odata cu aceast anotimp .
MARTIE -”banchetul zeilor”-
Un snur alb cu rosu ,rasucit,din matase sau din lana este considerat in traditia romaneasca “funia anului”,fiindca impleteste zilele celor doua anotimpuri de baza:iarna si vara.
Doua fire colorate,de care se agata in vremuri stravechi o moneda de aur sau una de argint, declansanseaza o sarbatoare pe care au numit-o “Martisor” .Si asa incepe …calatoria…
***
Maria sa , Martisorul este purtat din aceasta prima zi de martie ,iar in unele zone la aparitia pe cer,tot in martie,a Lunii Noi . Si asa ,cu acest nume a ramas in defavoarea altor denumiri , ca Dochia sau Dragobete. Punct de plecare al unor sarbatori din calendar , calatorind in zona traditiilor , Martie-este “legat” cu firul rosu-alb al martisorului de Echinoctiu,dar si de momentele festive de peste an.Astfel,snurul,motiv ornamental a devenit “funia anului” unind toate sarbatorile din intregul an . Indiferent de simbol, Martie este inmuiat in sarbatoarea, pe care Constantin Noica o numea “punte,bucla si vartej ,dintr-un indepartat<banchet al zeilor>”.
INVITATIE IN OBCINELE BUCOVINEI
Bucovina,una dintre cele mai pitoresti regiuni din Romania are statutul de zona turistica si este unicat european .Calatorul care soseste in Tinutul Bucovinei,cea mai mare parte a judetului Suceava,trebuie sa stie ca aceasta zona cu potential turistic detine aproape 4% din suprafata Romaniei. Ce te-ar putea fascina ,calatorule, sub cer de martie , in acest tinut legendar ?
Este greu de spus ce-l impresioneaza mai mult pe drumetul,strain de aceste locuri,ajungand in satele din Obcinile Bucovinei! As aminti obiceiurile fascinante,ce ne insotesc in desfasurarea timpului calendaristic, transformand fiecare localitate in loc de sarbatoare.
Am avut bucuria sa impart cu locuitorii comunei Moldovita,situata in zona montana a Obcinilor Bucovinei,pe cursul superior al raului Moldovita ( intre Obcina Feredeului la vest si Obcina Mare la est )- un astfel de moment , in zi de Martisor.Am strabatut acest tinut ,urmand valea raului Moldovita.Am mers pe drumul european spre Vama-Moldovitei ,o artera a judetului Suceava construita de ingineri belgieni in 1809. Si astazi se simte prezenta acestora in zona .Spun asta,pentru ca din generatie in generatie s-a transmis faptul ca exista un loc pitoresc in Romania ,unde drumurile au fost construite de stramosii lor.Asa se face ca si eu am intalnit un grup, venit in ziua de 1 martie anul trecut ,pentru ca despre frumusetea traditiilor acestor locuri in luna martie , aflasera de la bunici.Ei venisera pe calea ferata(inaugurata in 1899). La Vatra Moldovitei este amenajat si un mic helioport. Si le-a placut si sarbatoarea de la 1 martie.Dupa traditie,aici in Bucovina , martisorul e legat ca o bratara la mana fetelor si nevestelor,dar in vremurile noastre a devenit obiect de podoaba si se poarta si de catre tinere la gat sau la piept.Si le-a placut turistilor sa se inscrie in acest joc . Strainii care poposesc si nu cunosc obiceiul martisorului de la Moldovita ,afla ca aici ca si in alte zone ale tarii,martisorul este facut cadou si pentru ‘‘asigurarea sanatatii,belsugului si pastrarea frumusetii de-a lungul anului”. Batranii satelor ii sfatuiesc pe drumeti sa poarte jnurul alb cu rosu pana la Macinici(9 martie) , iar cand infloresc pomii sa il atarne de crengi.
* * *
Calatorii de pretutindeni,care strabat si alte tinuturi romanesti afla ca in cinstea atator sarbatori de martie ,despre care vom mai vorbi ,s-au inpus in timp festivaluri folclorice(24-26 martie) ,marcandu-se prin muzica si dans popular bucuria venirii primaverii si renasterea naturii .
Martie devine astfel o luna a sarbatorilor consacrate luminii.Lumina care scurteaza noaptea hibernala si prevesteste durerea de mugur din anticamera primaverii.
ELISABETA IOSIF
_____________
~Nordul Moldovei – ”rezervatie a biosferei”
Mi se pare exceptional proiectul enuntat de ARP privind acordarea statutului de “rezervatie a biosferei” pentru regiunea ce cuprinde atatea valori in Moldova. As vrea sa reamintesc unele argumente in sprijinul ideii, care s-ar adauga, daca considerati ca este necesar:
-Trofeul ”Pomme d’or” oferit acum 30 de ani manastirilor din Moldova (in aceasta primavara se implinesc 30 de ani) de catre Federatia Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism)
-FIJET- punctual Manastirii Voronet i s-a acordat ”Marul de Aur”.
-In Parcul National Calimani se afla un unicat :Rezervatia 12 Apostoli (200ha) aria protejata a Lacului Iezer
-Tara Bargaielor-o zona etnografica unicat, de asemenea zona satelor de pe Bistrita Aurie.
-Parcul National Ceahlau, Lacul Izvorul Muntelui; Rezervatia Polita cu crini (rezervatie de zada)
-Obiceiuri si traditii de pe Valea Moldovitei (cu renumita manastire) Obcina Feredeu siObcina Mare-turism calare in zone ecologice
-Rezervatia Tinovul Gaina-Lucina(com.Moldova Sulita )la 1200m –cu relicve arctice in celMai Sudic Areal MONDIAL
-Rezervatia paleontologica Clipa-de calcare triasice-cu incrustatii de pesti, scoici-martori ai miscarilor tectonice, foste zone oceanice. Crescatoria Lucina (de cai hutuli-unicat )
-Rezervatia mixta Pietrele Doamnei -253ha- peisaj unicat in Carpati-incrustatii de corali, alge marine, mari recife, acum 140 milioane de ani
-Dealul Rachitisul Mare,relicte arctice,cel mai sudic areal MONDIAL; Codrul secular de la Slatioara, Padurea seculara Gimalau, cultura, istorie, etnografie, obiective turistice unicat.
___________________
~O revistă nouă, de folos pentru toţi
“VENIŢI; PRIVIGHETOAREA CÂNTĂ ĂI LILIACUL E-ÎNFLORIT“
Cand primavara se dezlantuie in zilele de mai,chemarea poetului Alexandru Macedonschi ne trimite in anotimpul renasterii naturii din care face parte simbolul iubirilor sub clar de luna,privighetoarea. Veniti;privighetoarea canta…Ea a fost pentru Platon emblema lui Thamiras,bardul Traciei Antice iar pentru Shakespeare pasarea care umple de farmec noptile de veghe ,cu un cant melancolic ,opunandu-se cantecului ciocarliei, matinal si voios. Oricate simboluri i se aduc anotimpului in care ne aflam ,trebuie sa recunoastem ca sunt mult mai multe argumentele care ne determina sa pornim la drum . Pe mine, intotdeauna luna mai m-a fascinat cu lumina sa unica si cu livezile ca niste mirese.Gustul drumetiei porneste de la acel spectacol al naturii , care ne atrage pe toti si ne determina sa ne intoarcem pe aceeasi poteca , sa ne convingem ca-i adevarat ceea ce ne ofera.Si vom descoperi, ca sub semnul acestui anotimp sunt alte culori ,iar imaginile apar unice in vatra apusului sau in valtoarea norilor. Calatoria este “un fel particular si fantastic de a vedea si a simti” spunea Gerard de Nerval , scriitorul si calatorul entuziast francez,iar calatoria in luna florilor se ingemaneaza cu un elan aparte al drumetilor de pretutindeni. Si cum orice calator poate fi un turist adevarat ,dati pagina ,stimati cititori ,pentru a va intalni cu ofertele noastre de mai.Destinatii de primavara spre cetatea Rasnov sau spre comorile Sarmizegetusei.Impatimitilor de drumetie le recomandam trasee spre Piatra Mare,pentru ca la inaltime te simti mai puternic,nu?Dar o legenda ati vrea sa aflati? La Geoagiu –Bai veti gasi si baile Germisara, in care romanii se tamaduiau de boli ,dar si cele mai moderne tratamente intr-un complex de sanatate precum si …tratamente ale… zeilor. O alta destinatie poate fi “Florenta de pe Elba”,Dresda.Iar despre multe alte lucruri folositoare drumetiei veti afla ,luand cu dumneavoastra revista noastra,”VACANTE SI CALATORII”, unde puteti afla si cum sa castigati un week-end ,raspunzand unei intrebari.Simplu,nu?Doar avem ca si dumneavoastra aceeasi pasiune :calatoriile.Niciodata nu-i prea tarziu sa ne cunoastem mai bine si o vom face .Dumneavoastra scriindu-ne, castigand mini- vacante , iar noi premiindu-va si recomandandu-va mereu alte destinatii. In luna maiului inflorit,fiti cu fata spre vacanta si cu dor de duca ! Luati-va familia si prietenii,puneti in buzunar revista”Vacante si Calatorii”,ca sa nu gresiti drumul si porniti spre locurile incarcate de miresme de mai.Sigur ne vom intalni intr-o zi ,pe aceeasi pagina, pe acelasi munte sau pe “portativul”anotimpului. La urma urmei “calatoria in realitate are loc in noi”.
ELISABETA IOSIF
___________________
~„Între Orient şi Occident“
Am strabatut de la Bari spre Santa Maria di Leuca, pe ruta costiera a Marii Adriatice, pana la intersectia cu Mediterana ,o zona ce inainta spre lumina. Nu era o impresie . O baie de lumina inconjura acea localitate cu nume sfant,ce constituie ultimul punct geografic din calcaiul cizmei italiene sau din tocul cizmei, cum spun italienii acestui teritoriu. La extremitatea meridionala a Europei, provincia Puglia mi se dezvaluia ,in aceasta zona geografica Levant ,ca un centru mediteranean plin de surprize.Aflata in vacanta aici, italienii pe care ii intalneam imi spuneau fara rezerve:”du-te si vezi Puglia ,unde natura e colorata “.Intr-adevar , inundata intr-o lumina stravezie,Santa Maria di Leuca ,cea mai sudica localitate , pasea in Mediterana cu seninatatea unei zeite si transforma apa in zefire de o transparenta stranie . De pe podul de deasupra torentului Ciolo panorama era unica : o mare verzuie stralucitoare ingemanata cu cerul albastru-ivoriu ce domina Santa Maria di Leuca !
Dar aceasta mirifica zona a Terrei mai are ceva specific,pentru care italienii si-au facut case de vacanta dar au si construit statiuni de lux ori stabilimente cu potential turistic : o mare de trulli si de grote cum nu se afla nicaieri.Cel mai important complex speologicdin lume se gaseste tot aici. Grotele Castellana se afla la cativa km de Bari si la aproximativ o jumatate de ora de Brindisi si sunt rezultatul eroziunilor unui fluviu subteran ce a sculptat una dintre cele mai frumoase si mai spectaculoase incinte subterane: Grota Alba . Iar intreg tinutul Bari abunda in renumitele Trulli .Un habitat arhitectonic a carui prezenta da un aer oriental ,datorita acoperisurilor conice. Dar asemenea habitate rustice se afla si la Alberobello si la Martina Franca . Landul Bari e o zona ce coboara de la o anume inaltime ,in trepte,intr-o suita de terase pana in mare.Situat in Fiere de Levante ofera turistilor in centrul istoric un palat si o biserica in stil baroc.
Intreaga provincie se dezvaluie turistului de pretutindeni printr- o imagine fascinanta,cu vaste terase ce descind din si spre mare,succedate de peisaje marine si salbe de plaje,cu stabilimente termale,cum sunt cele de la Torre Canne sau frumoasele complexe turistice de la Ostuni,statiune pentru elevi si studenti, un important centru istoric al zonei.Aici plaja e constituita din tuf vulcanic,spre deosebire de plajele private cu nisip fin,platit scump,ca si ale statiunilor balneare Savelletri si Torre Canne, faimoase centre spa ,dotate cu tot confortul pentru diverse terapii sau pentru relaxare.
Capitala landului cu acelasi nume,Brindisi se adauga acestui lant de statiuni , detinand si ea un centru istoric de neegalat,cu monumente si castele insolite,in forme trunghiulare,construite in secolul al XV-lea ,stil ce precede celui normand.Brindisi mi s-a infatisat pe o colina ,cu o multime de case albe escaladate de flori exotice. Acest habitat are o mare devotiune pentru Madona del Belvedere ,un sanctuar dedicat Fecioarei ,intr-o grota aparte,conservand un stil ce aminteste de frescele bizantine.
Dupa ce te insotesc ,locuitorii acestei atractive provincii din calcaiul cizmei italiene nu uita sa-ti atraga atentia ca o excursie poti face pana la Fasano ,daca ti-e dor de un colt de Africa . O viziune de o frumusete incomparabila,in Fasano vei intalni girafe,pentru ca animalele traiesc in libertate ,intr-un adevarat zoosafari cu 1ooo de animale din 40 de specii, un teatru al animalelor ,de-a lungul unei “strazi” de 9 km.Dar sa nu uitam,ca in acest grandios oras ,aflat intre mare si colina Selva se gasesc renumitele trulli .Ea este o localitate turistica si datorita monumentelor din centrul istoric,cu manastirea Matrice din secolul al xvi-lea,ce trebuie vizitata ,in iunie intalnind un sugestiv cortegiu cu tenta istorica ,procesiune ce sugereaza victoria din 1678 , contra turcilor .
Ar mai fi multe de spus despre acest teritoriu aflat la extremitatea meridionala a Europei , care trebuie vizitat ,fiindca numai astfel va veti da seama de incomparabila frumusete si sugestie pe care o declanseaza aici natura si lumina ca intr-un adevarat scenariu fantastic.
ELISABETA IOSIF
___________________
-
Abonează-te
Abonat
Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.


_________________________
__________________________
__________________________