Badea Ion (Pacala), un satean de treaba, dar siret nevoie-mare, dusese un car de lemne parintelui Doroftei. Parintele, ca de obicei, dupa descarcarea lemnelor il omeni pe badea Ion cu un pahar de vin.Avea un vin minunat parintele, de-i mersese vestea peste douasprezece sate, insa nu da decat cate un pahar, doua la fiecare din cei ce veneau la sfintia-sa. Dar badea Ion, si el smecher:
-Haide,bade Ioane, si ia un pahar de vin!
-D-apoi lasa, parinte, ca daca sfintia-ta ii da la toti care deschid usa sfintiei-tale, cu ce-i mai ramana?
-Haide, haide, ia un pahar!Si badea Ion face voia parintelui.Parintele avea insa boalaca-i placea ca toata lumea sa-i laude vinul, desi era bun, nu-i vorba! Oamenii ii cunosteau cusurul si-l laudau pana nu-l duceau la gura.Dupa primul pahar il lua:
-Ei, ce zici bade Ioane, de vinul meu?E bun?Dar badea Ion:
-Apoi de, parinte, ce poate cunoaste omul dintr-un pahar?Parintele umplu si pe-al doilea pahar si i-l intinse.
-Ei,ce zici bade Ioane e bun vinul meu?Dar badea Ion de colo:
-Apoi ce sa zic, parintele,ce poate cunoaste omul din doua pahare?Ce era sa faca parintele,il umplu si pe-al treilea, desi desi acesta era lucru rar de tot la casa parintelui.
-Ia intinde, bade Ioane poate ii cunoaste acuma!Badea Ion il dadu si pe acesta pe soseaua gatului, dar tacea chitic cand era vorba de calitatea vinului.
-Iti place, bade Ioane, ce zici?Dar badea Ion iarasi:
-Nu poti sti, parinte ,numai din trei pahare.Pe parinte il cam umpluse ciuda, dar ii mai puse unul.Vroia cu orice pret sa-i spuna si badea Ion ca are vi minunat, caci pana acum nu se intamplase sa guste vreunul sin vinul sfintiei-sale si sa nu spuna ca-i bun.Dar fiindca vinul era foarte tare, badea Ion cam incepuse a face ochii mari. Dupa ce il bause si pe al patrulea parintele iar:
-E bun vinul, bade Ioane?
-Apoi!…de, parinte!…Ce sfat poate lua sfintia-ta de la un om beat?Sa-l mai probam o data maine!