Nu doresc nimanui sa simta chestia asta, nici macar lu’ aia de a luat Eurovisionu’ la noi, Elena aia… cel mai greu e atunci cand cel mai bun prieten in cazut meu, la feminin…te dezamageste. E dureros.Al dracu de dureros, te lupti cu tine,auzi avoci,te afunzi in lacrimi,mergi pe drum si nici macar mireasma florilor de pom sau tipetele copiilor ce se joaca in parc , nu te mai fac sa-ti intorci capu.Persoana la care nu te asteptai vro’data sa-ti faca asta…uite ca ti-a facut-o si nu numai atat, te- si mintit pe deasupra sub pretextu „stiam ca o sa faci spume” si ce crezi ca acum imi e mai bine? hahaha! Si stii ce-mi pare rau…ca am pus in tine tot ce avem eu mai bun, nu ti-am aratat niciodata partea mea aia rea, aia egoista si parsiva, ca poate nu crezi, dar am si o partea rea care e mult mai mare decat aia buna… si crede-ma ca niciodata nu m-a mai durut atat o minciuna; si-mi pare rau ca aveam planuri marete si impartaseam orice vis de’al meu cu tine si orice lucru ce ma facea sa zambesc ti-l spuneam si ma bateam cu pumnu’n pietp cand cineva zice ceva de tine caci eu te credeam, chiar daca eram singura care o facea….nu ii ascultam pe ceilalti, cand era vorba de tine inchideam ochii, scaseam din dinti si mergeam inainte… e dureros sa scriu astea gandindu-ma la „noi”, la trecut… si chiar daca-mi vei zice ca-ti pare rau… probabil o sa te cred ca n-ai fost niciodata nepasatoare, dar nu va mai fie la fel ca inainte de ziua asta…sau cine stie, or fi fost mai multe zile si eu nu stiam, nici nu mai vreau sa aflu… dar eu ce fac acum? pe cine mai sun noaptea ? cu cine mai umblu in pauze? cu cine rad ? cu cine plang? …am ramas eu cu mine… sau poate nu, poate nu sunt eu, cu mine dar acum daca’s fi singura sau nu chiar nu ar conta…Sentimentu’ asta intens de…nici nu stiu cum sa-i zic, ura amestecata cu ciuda,oftica si un mare regret ce zace acum in mine se manifesta foarte subtil, facand in asa fel incat obrajii sa nu-mi fie uscati deloc.
Si cand ma gandesc ca presimteam asta… imi vine sa-mi dau pumni ca nu am facut nimic, da’ poate’i mai bine asa, daca n-a fost sa fie…imi pare rau, si-ti urez tot binele din lume pe noul tau drum,singura sau nu…
P.S: suzati greselile , ochii imi sunt inundati si nu prea judec in momentul asta.
Publicat în "za frends", la vita.
Smile it confuses people 