https://www.facebook.com/share/p/1AujZgsvcr/
Mi am pierdut capul
Eu îți repet același lucru: nu știu. Nici când, nici unde.Totul era normal și abia când am vrut să-mi potolesc setea mi-am dat seama. Știi bine cum e înainte de canionul Marelui Vrăjitor, porțiunea aceea de numa deșert. Ei bine, când am desprins burduful de la șaua calului și l-am dus la gură să beau, toată apa s-a vărsat pe mine, leoarcă, iar cerul gurii mă ardea și mai rău. Și când a început soarele să bată razant deasupra munților, mi-am văzut umbra cu cal cu tot proiectată pe stânci. Era cum ne vezi acum.
(516)
Ficțiuni reale
Filed under: Proză | Tagged: fictiuni reale, mi am pierdut capul, Proză | Leave a comment »













Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.