Involuศ›ie รฎn evoluศ›ie

carview.php?tsp=

Pรขnฤƒ la 20 de ani eศ™ti preocupat de ceea ce cred ceilalศ›i despre tine, ajuns la 40 de ani nu te mai intereseazฤƒ ceea ce cred alศ›ii despre tine iar la 60 de ani realizezi cฤƒ nimeni nu se gรขndeศ™te la tine, oricum.

Fii molipsitor

carview.php?tsp=

 Psalmul 34:5

โ€œCรขnd รฎลฃi รฎntorci privirile spre El, te luminezi de bucurie ศ™i nu ลฃi se umple faลฃa de ruศ™ine.โ€

            Timpurile รฎn care trฤƒim sunt vremuri tulburi, marcate de evenimente tragice ศ™i pline de ศ™tiri ศ™i informaศ›ii care nu fac altceva decรขt sฤƒ ridice nivelul de stres la care sunt supuse fiinศ›ele noastre รฎn aceste vremuri. Dupฤƒ o lungฤƒ perioadฤƒ pandemicฤƒ, รฎn care am รฎnvฤƒศ›at sฤƒ convieศ›uim cu multe รฎncฤƒlcฤƒri ale drepturilor ศ™i libertฤƒศ›ilor individuale, ne-am trezit prinศ™i รฎntr-o nouฤƒ crizฤƒ economicฤƒ pe fondul ameninศ›ฤƒrii unui nou rฤƒzboi mondial. Stresul, neliniศ™tea, disconfortul psihic, au atins cote maxime รฎn aceastฤƒ perioadฤƒ.

 Cฤƒutฤƒm soluศ›ii pentru a ieศ™i din aceastฤƒ stare รฎn toate direcศ›iile, dar cred cฤƒ cea mai bunฤƒ soluศ›ie poate fi oferitฤƒ doar de cineva care a trecut printr-o situaศ›ie similarฤƒ cu a noastrฤƒ. David,  fugea de regele Saul, pentru a-ศ™i scฤƒpa viaศ›a. Gelos pe victoriile lui David, regele Saul cautฤƒ sฤƒ-l omoare. Pe scurt: David fuge de Saul, nu mai gฤƒseศ™te unde sฤƒ fugฤƒ รฎn ศ›ara lui Israel, erau scotocite toate pฤƒdurile ศ™i peศ™terile, aศ™a cฤƒ trece graniศ›a la filisteni.  (Dupฤƒ ce omorรขse pe viteazul lor Goliat, nu era cel mai potrivit loc unde sฤƒ se ascundฤƒ.) Recunoscut de slujitorii lui Achiศ™, se preface nebun. Nu e sincer cu ei, am putea zice, era cuprins de o mare fricฤƒ. รŽn astfel de momente, David scrie Psalmul 34.รŽn versetul 5 ne dezvฤƒluie modul รฎn care putem regฤƒsi liniศ™tea ศ™i pacea, modul รฎn care ne putem vindeca de teamฤƒ, stres, neliniศ™te…etc. Cรขnd รฎลฃi รฎntorci privirile spre El, te luminezi de bucurie.

Bucuria este molipsitoare. Cรขnd cineva รฎศ›i zรขmbeศ™te, nu poศ›i sta nepฤƒsฤƒtor pentru mult timp. Rรขsul este molipsitor. Cรขnd nu mai ศ™ti ce sฤƒ faci, cรขnd teama, neliniศ™tea, panica, pun stฤƒpรขnire pe tine, nu trebuie decรขt sฤƒ priveศ™ti spre Dumnezeu.

Cum รฎศ›i imaginezi cฤƒ aratฤƒ faศ›a lui Dumnezeu cรขnd este รฎntoarsฤƒ cฤƒtre tine? Pare o รฎntrebare banalฤƒ dar rฤƒspunsul pe care-l vei da aratฤƒ modul รฎn care te relaศ›ionezi la Dumnezeu. Dacฤƒ tu crezi cฤƒ privind spre tine, faศ›a lui Dumnezeu exprimฤƒ supฤƒrare, tristeศ›e, te vezi ca pe un netrebnic, un om rฤƒu care nu meritฤƒ mila Lui. Sau poate  crezi cฤƒ faศ›a Lui, exprimฤƒ bucurie, acceptare, โ€žo, uite cฤƒ a venit azi la bisericฤƒ ศ™i a adus ศ™i Biblia, bravo.โ€ Credem  cฤƒ expresia feศ›ei lui Dumnezeu, cรขnd se uitฤƒ la noi, se schimbฤƒ รฎn funcศ›ie de ceea ce facem sau am fฤƒcut noi. Vreau sฤƒ-ศ›i dau o veste azi: indiferent de modul รฎn care te comporศ›i, de ceea ce faci, expresia feศ›ei lui Dumnezeu nu se va schimba. Tot ceea ce trebuia fฤƒcut pentru mรขntuirea, pentru acceptarea ta, a fost fฤƒcut la Golgota, nu suntem acceptaศ›i pe baza faptelor noastre ci pe baza harului lui Dumnezeu, arฤƒtat nouฤƒ la Crucea de la Calvar. Faศ›a lui Dumnezeu, รฎndreptatฤƒ spre tine va arฤƒta totdeauna dragoste, va fi zรขmbitoare, primitoare.

Pavel, din รฎnchisoarea din Roma, le scria celor din Filipi, (Filipeni 4:4) Bucuraลฃi-vฤƒ totdeauna รฎn Domnul! Iarฤƒศ™i zic: Bucuraลฃi-vฤƒ! Privind spre Dumnezeu, Pavel a รฎnศ›eles cฤƒ rรขsul este molipsitor, cฤƒ atunci cรขnd รฎl vezi pe Dumnezeu cฤƒ รฎศ›i zรขmbeศ™te, indiferent de circumstanศ›ele รฎn care te afli, nimic nu se poate รฎntรขmpla fฤƒrฤƒ acceptul Lui. Cฤƒ El este รฎn controlul tuturor lucrurilor, cฤƒ la Dumnezeu toate sunt cu putinศ›ฤƒ. รŽntoarce-ศ›i faศ›a cu umilinศ›ฤƒ spre El, ศ™i te vei umple de bucurie, bucurie pe care la rรขndul tฤƒu o vei putea oferi celor de lรขngฤƒ tine.

Am fost chemaศ›i sฤƒ fim lumini, fii molipsitor…zรขmbeศ™te.

Binecuvรขntฤƒrile trฤƒirii cu Dumnezeu.

carview.php?tsp=

Psalmul 84: 1-7

Hans ศ™i-a croit singur drumul, de la a fi miner, pรขnฤƒ la a deศ›ine mai multe mine. Fiul sฤƒu cel mare, Martin, era foarte inteligent ศ™i a mers la universitate la vรขrsta de ศ™aptesprezece ani. Avea รฎnaintea sa, o carierฤƒ respectabilฤƒ ca avocat,. Deodatฤƒ, spre disperarea tatฤƒlui sฤƒu, ศ™i-a anulat รฎnscrierea la cursul de drept ศ™i a devenit cฤƒlugฤƒr iar apoi preot.

Martin a vrut sฤƒ ducฤƒ o viaศ›ฤƒ dreaptฤƒ. A postit zile รฎntregi ศ™i a petrecut nopศ›i nedormite รฎn rugฤƒciune, dar a fost รฎncฤƒ afectat de propria-i nedreptate รฎn faศ›a unui Dumnezeu drept. รŽn jurul vรขrstei de treizeci de ani, รฎn timp ce studia Romani 1:17, a avut o revelaศ›ie. Ulterior a scris:

โ€žAm รฎnceput sฤƒ รฎnศ›eleg cฤƒ รฎn acest verset neprihฤƒnirea lui Dumnezeu este aceea prin care omul drept trฤƒieศ™te prin darul lui Dumnezeu, cu alte cuvinte prin credinศ›ฤƒ; ศ™i cฤƒ aceastฤƒ propoziศ›ie, โ€žneprihฤƒnirea lui Dumnezeu este descoperitฤƒโ€, se referฤƒ la o neprihฤƒnire pasivฤƒ, adicฤƒ acea prin care Dumnezeu milostiv ne justificฤƒ prin credinศ›ฤƒ, aศ™a cum este scris: โ€žCel neprihฤƒnit trฤƒieศ™te prin credinศ›ฤƒโ€. Acest lucru m-a fฤƒcut imediat sฤƒ mฤƒ simt de parcฤƒ m-aศ™ fi nฤƒscut din nou ศ™i aศ™ fi intrat prin porศ›i deschise cฤƒtre paradisul รฎnsuศ™i.โ€ [1]

Aceastฤƒ experienศ›ฤƒ a avut loc acum 500 de ani. Nu numai cฤƒ i-a schimbat viaศ›a, ci a modificat cursul istoriei umane. El a devenit una dintre figurile esenศ›iale ale civilizaศ›iei occidentale, fondatorul Reformei – producรขnd schimbarea pentru gรขndirea socialฤƒ, economicฤƒ ศ™i politicฤƒ. Numele lui, desigur, era Martin Luther.

รŽn esenศ›ฤƒ, dreptatea รฎnseamnฤƒ o relaศ›ie corectฤƒ cu Dumnezeu, care duce la relaศ›ii corecte cu ceilalศ›i. Este un dar fฤƒcut posibil prin viaศ›a, moartea ศ™i รฎnvierea lui Isus. Aici stฤƒ secretul relaศ›iilor restaurate – mai รฎntรขi al relaศ›iei restaurate cu Dumnezeu ศ™i apoi al tuturor celorlalte relaศ›ii.

Locuind รฎn prezenศ›a lui Dumnezeu este locul รฎn care se gฤƒsesc cele mai mari binecuvรขntฤƒri. รŽmi place  Psalmmul 84  pentru cฤƒ descrie binecuvรขntฤƒrile trฤƒirii รฎntr-o relaศ›ie restabilitฤƒ cu Dumnezeu.

  • Dor de prezenศ›a lui Dumnezeu

รŽn fiecare inimฤƒ umanฤƒ existฤƒ o foame spiritualฤƒ, care nu poate fi satisfฤƒcutฤƒ decรขt trฤƒind รฎntr-o relaศ›ie corectฤƒ cu Dumnezeu. รŽn prezenศ›a lui Dumnezeu, dorul sufletului (v.1) este satisfฤƒcut ศ™i strigฤƒtul inimii gฤƒseศ™te rฤƒspuns. Psalmistul scrie: โ€žCรขt de plฤƒcute sunt locaศ™urile Tale, Doamne al oศ™tirilor! Sufletul meu suspinฤƒ ศ™i tรขnjeศ™te de dor dupฤƒ curลฃile Domnului, inima ศ™i carnea mea strigฤƒ cฤƒtre Dumnezeul cel viu.โ€(vv.1-2).

  • Binecuvรขntarea prezenศ›ei lui Dumnezeu

Pe mฤƒsurฤƒ ce vฤƒ petreceศ›i timpul rugรขndu-vฤƒ, ascultรขndu-l pe Dumnezeu prin Biblie ศ™i venerรขndu-l, veศ›i descoperi cฤƒ nu existฤƒ un alt loc รฎn care a-ศ›i  dori sฤƒ fiศ›i, decรขt รฎn โ€‹โ€‹prezenศ›a Lui. โ€œFerice de cei ce locuiesc รฎn Casa Ta, cฤƒci ei tot mai pot sฤƒ Te laude!โ€(v.4).

Prezenศ›a lui Dumnezeu este un loc de binecuvรขntare, laudฤƒ ศ™i รฎnviorare. Este ca ploaia pe pฤƒmรขntul รฎnsetat (v.6).

  • Forศ›ฤƒ din prezenศ›a lui Dumnezeu

Cรขnd puterea noastrฤƒ este รฎn Dumnezeu (v.5), locurile dificile, situaศ›iile dificile ศ™i vฤƒile vieศ›ii pot fi transformate รฎn izvoare (v.6). Pe mฤƒsurฤƒ ce รฎศ›i atragi puterea de la Dumnezeu รฎn aceste vremuri, te vei gฤƒsi trecรขnd  โ€ždin putere รฎn putereโ€ (v.7).

Dupฤƒ ce a fฤƒcut din tabernacol ศ™i templu locul prezenศ›ei sale รฎn Vechiul Testament, acum, prin Isus Hristos, Dumnezeu locuieศ™te ศ™i este prezent prin Duhul sฤƒu รฎn bisericฤƒ (Efeseni 2:22) ศ™i รฎn trupurile noastre (1 Corinteni 6:19) .

Mulศ›umesc, Doamne, pentru toate binecuvรขntฤƒrile prezenศ›ei tale cu mine. Mulศ›umesc pentru felul รฎn care mฤƒ รฎntฤƒreศ™ti zilnic cu prezenศ›a Ta.


[1] Graham Tomlin, Luther and His World, (Lion Books, 2012), p.58.

Bunฤƒtatea este dragostea, รฎn hainele de lucru

carview.php?tsp=

Faptele Apostolilor 3:1-26

Steve Sjogren a scris o carte numitฤƒ Conspiracy of Kindness(Conspiraศ›ia bunฤƒtฤƒศ›ii)[1] A รฎnceput o bisericฤƒ รฎn Cincinnati, Ohio, care a crescut rapid pรขnฤƒ la o prezenศ›ฤƒ medie de peste 7.000. Motto-ul lor este โ€žLucrurile mici fฤƒcute cu mare dragoste schimbฤƒ lumea.โ€ Ei desfฤƒศ™oarฤƒ acte de bunฤƒtate aleatorii, cum ar fi plata pentru o cafea a unui strฤƒin sau scrierea unei note de โ€žmulศ›umireโ€ unui asistent de magazin.

Bunฤƒtatea este dragostea รฎn hainele de lucru. Arฤƒtรขnd iubirea lui Dumnezeu รฎn moduri practice, ei au descoperit puterea bunฤƒtฤƒศ›ii de a efectua schimbฤƒri pozitive, atรขt รฎn โ€‹โ€‹viaศ›a lor, cรขt ศ™i รฎn viaศ›a oamenilor din jurul lor. Bunฤƒtatea neaศ™teptatฤƒ este cel mai puternic, cel mai puศ›in costisitor ศ™i cel mai subevaluat agent al schimbฤƒrii umane. Atunci cรขnd bunฤƒtatea este exprimatฤƒ, se creeazฤƒ relaศ›ii sฤƒnฤƒtoase, conexiunile comunitฤƒศ›ii sunt hrฤƒnite ศ™i oamenii sunt inspiraศ›i sฤƒ transmitฤƒ bunฤƒtatea.

Un act de bunฤƒtate poate transforma ziua unei persoane sau chiar viaศ›a acesteia. Dupฤƒ cum  spune zicala: โ€žFii bun, pentru cฤƒ toศ›i cei pe care รฎi รฎntรขlneศ™ti duc o bฤƒtฤƒlie grea.โ€ Bunฤƒtatea este unul din rodul Duhului Sfรขnt (Galateni 5:22).

Acest โ€žact de bunฤƒtateโ€(Fapte 4:9) a condus la un lanศ› remarcabil de evenimente, care poate fi cel mai bine descris ca โ€ževanghelizare a puteriiโ€, ce a dus la o creศ™tere uimitoare a bisericii. A fฤƒcut parte din รฎnceputul unei explozii care รฎn cele din urmฤƒ avea sฤƒ schimbe รฎntreaga lume.

Dacฤƒ ni s-ar cere sฤƒ รฎncepem o nouฤƒ bisericฤƒ, mฤƒ รฎndoiesc cฤƒ am face acest lucru aศ™a cum au fฤƒcut-o ei: nu aveau clฤƒdiri, nici bani ศ™i nici resurse,  totul a รฎnceput cu o grฤƒmadฤƒ de pescari ศ™i vameศ™i ศ™i, printre altele, cu o mulศ›ime de oameni care vorbeau รฎn limbi! Cu toate acestea, biserica a explodat รฎn viaศ›ฤƒ cu o creศ™tere uimitoare.

Oamenii din afarฤƒ au fost atraศ™i din cauza a ceea ce au vฤƒzut cฤƒ se รฎntรขmplฤƒ รฎn interior. Au fost atraศ™i de puterea nediluatฤƒ a lui Dumnezeu eliberatฤƒ prin acest โ€žact de bunฤƒtateโ€.

Cei doi apostoli erau รฎn drum spre un serviciu de searฤƒ. Cรขnd au ajuns acolo, au vฤƒzut o persoanฤƒ care avea nevoie disperatฤƒ, cerศ™รขnd ajutor. Acesta este genul de persoanฤƒ pe care ne-am putea aศ™tepta sฤƒ o gฤƒsim รฎntr-unul din puศ›inele locuri รฎn care ar putea spera sฤƒ primeascฤƒ orice formฤƒ de  bunฤƒtate.

 โ€ž Acolo era un om olog din naศ™tere, care era dus ศ™i pus รฎn toate zilele la poarta Templului numitฤƒ โ€žFrumoasฤƒโ€, ca sฤƒ cearฤƒ de milฤƒ de la cei ce intrau รฎn Templu.โ€ (v.2). Poarta se numea Frumoasฤƒ; totuศ™i, ceea ce au vฤƒzut nu a fost ceea ce lumea vede ca fiind frumos – un om cu handicap de la naศ™tere, cerศ™ind.Inimile lor nu s-au posomorรขt cรขnd au vฤƒzut contrastul, ci mai degrabฤƒ, credinศ›a lor a crescut. Au fฤƒcut ceva, l-au vindecat. Au vฤƒzut pe cineva รฎn nevoie. Ei au recunoscut frumuseศ›ea interioarฤƒ a fiecฤƒrei fiinศ›e umane. Nu aveau bani, โ€œAtunci, Petru i-a zis: โ€žArgint ศ™i aur n-am, dar ce am, รฎลฃi dau: รŽn Numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoalฤƒ-te ศ™i umblฤƒ!โ€(v.6).

Existฤƒ o mare putere รฎn numele lui Isus. Pentru mintea ebraicฤƒ, numele unei persoane ศ™i-a dezvฤƒluit caracterul. Aceasta nu a fost o formulฤƒ magicฤƒ sau o etichetฤƒ la sfรขrศ™itul unei rugฤƒciuni. Aceasta a fost diferenศ›a dintre slujirea lui Isus ศ™i cea a discipolilor sฤƒi. Isus a vindecat pe propria sa autoritate, รฎn timp ce ucenicii au fฤƒcut-o รฎn numele lui. รŽn acelaศ™i mod, suntem dependenศ›i de el. รŽn slฤƒbiciunea noastrฤƒ, tu ศ™i cu mine putem continua sฤƒ-i exercitฤƒm slujirea, รฎn puterea ศ™i รฎn numele lui.

Acest om nu numai cฤƒ a fost vindecat (dintr-o sฤƒriturฤƒ a fost รฎn picioare ศ™i a รฎnceput sฤƒ umble. A intrat cu ei รฎn Templu, umblรขnd, sฤƒrind ศ™i lฤƒudรขnd pe Dumnezeu., v.8), dar ศ™i mulศ›i oameni s-au convertit. Acest singur act de bunฤƒtate a avut un efect uimitor. Oamenii โ€ž ศ™i s-au umplut de uimire ศ™i de mirare pentru cele ce i se รฎntรขmplaserฤƒ. Fiindcฤƒ el se ลฃinea de Petru ศ™i de Ioan, tot norodul, mirat, a alergat la ei รฎn pridvorul zis al lui Solomon.โ€ (vv.10-11). Demonstrarea puterii lui Dumnezeu a fost รฎnsoศ›itฤƒ de vestirea Evangheliei. Ei au avut ocazia sฤƒ vorbeascฤƒ despre Isus: despre moartea ศ™i รฎnvierea sa ศ™i nevoia de credinศ›ฤƒ (vv.14-16).

Predicarea noastrฤƒ ar trebui sฤƒ fie รฎntotdeauna centratฤƒ pe Isus. A doua predicฤƒ a lui Petru, la fel ca prima, se concentreazฤƒ total asupra lui Isus. รŽncepe prin a spune: โ€žBฤƒrbaลฃi israeliลฃi, pentru ce vฤƒ miraลฃi de lucrul acesta? De ce vฤƒ uitaลฃi cu ochii ลฃintฤƒ la noi, ca ศ™i cum prin puterea noastrฤƒ sau prin cucernicia noastrฤƒ am fi fฤƒcut pe omul acesta sฤƒ umble?โ€ (v.12). Petru nu vrea ca oamenii sฤƒ se concentreze asupra lui รฎnsuศ™i, ci mai degrabฤƒ pe Isus.

รŽntreaga discuศ›ie este despre Isus. Isus este โ€žRobulโ€ lui Dumnezeu (v.13), โ€žSfรขntul ศ™i Dreptulโ€ (v.14), โ€žautorul vieศ›iiโ€ (v.15) ศ™i โ€žprofetulโ€ prezis de Moise (v.22). El spune: โ€˜Prin credinลฃa รฎn Numele lui Isus, a รฎntฤƒrit Numele Lui pe omul acesta, pe care-l vedeลฃi ศ™i-l cunoaศ™teลฃi; credinลฃa รฎn El a dat omului acestuia o tฤƒmฤƒduire deplinฤƒ, cum vedeลฃi cu toลฃii.โ€(v.16).

Petru dฤƒ vestea bunฤƒ despre Isus. El vorbeศ™te despre pฤƒcat, despre cruce, despre รฎnviere ศ™i despre nevoia de a se pocฤƒi ศ™i a se รฎntoarce la Dumnezeu. El รฎi asigurฤƒ de promisiunea lui Dumnezeu de a le ierta pฤƒcatele ศ™i de a restabili relaศ›ia lor cu Dumnezeu. El spune: โ€ž Pocฤƒiลฃi-vฤƒ dar ศ™i รฎntoarceลฃi-vฤƒ la Dumnezeu, pentru ca sฤƒ vi se ศ™teargฤƒ pฤƒcatele, ca sฤƒ vinฤƒ de la Domnul vremurile de รฎnviorareโ€ (v.19).

โ€žVremuri de รฎnviorareโ€ vin cรขnd petreci timp รฎn prezenศ›a lui Dumnezeu. Cรขnd eศ™ti obosit sau ostenit, poศ›i fi รฎmprospฤƒtat petrecรขnd timp cu Dumnezeu. Uneori, trebuie sฤƒ รฎnveศ›i sฤƒ te separi de problemele vieศ›ii ศ™i sฤƒ petreci timp cu Dumnezeu รฎn felul รฎn care a fฤƒcut Isus. Duhul Sfรขnt, รฎn bunฤƒtatea sa, vrea sฤƒ vฤƒ aducฤƒ โ€žvremuri de รฎnviorareโ€.

Doamne, รฎศ›i mulศ›umesc cฤƒ existฤƒ o asemenea putere รฎn numele lui Isus. Mฤƒ rog astฤƒzi pentru ocazia de a arฤƒta bunฤƒtate faศ›ฤƒ de cineva ศ™i de a-l ajuta, รฎn numele lui Isus.


[1] https://www.amazon.com/Conspiracy-Kindness-Revised-Updated-Approach/dp/0830745726

Victoria lui Isus

carview.php?tsp=

Fapte 2:22-47

Biserica ar trebui sฤƒ fie un loc de โ€žsฤƒrbฤƒtoare, exuberant ศ™i veselโ€ (v.46). Ar trebui sฤƒ fim cei mai pozitivi oameni din lume – sฤƒrbฤƒtorind รฎn permanenศ›ฤƒ pe Isus ศ™i victoria lui Dumnezeu.

รŽn ziua Rusaliilor, Petru, plin de Duhul Sfรขnt, explicฤƒ marea victorie a lui Isus. El vorbeศ™te despre viaศ›a, slujirea, moartea ศ™i, รฎn special, despre รฎnvierea sa. El oferฤƒ patru motive pentru care poศ›i fi sigur cฤƒ Isus a fost รฎnviat din morศ›i ศ™i, prin urmare, poศ›i fi sigur cฤƒ, prin puterea Lui din noi, vom fi รฎnviaศ›i cu el:

  1. Logic

Puterea morศ›ii lui Satana nu ar putea fi mai puternicฤƒ decรขt puterea vieศ›ii รฎn Mesia. Petru explicฤƒ: โ€žDar Dumnezeu L-a รฎnviat, dezlegรขndu-I legฤƒturile morลฃii, pentru cฤƒ nu era cu putinลฃฤƒ sฤƒ fie ลฃinut de ea.โ€ (v.24).

2.Biblic

El aratฤƒ cฤƒ รฎnvierea a fost profeศ›itฤƒ รฎn Psalmul 16: 8-11 (Fapte 2: 25-28). Petru spune: โ€˜[David] a fost profet ศ™i ศ™tia cฤƒ Dumnezeu a promis รฎn jurฤƒmรขnt cฤƒ va pune pe tronul sฤƒu pe unul dintre descendenศ›ii sฤƒi. Vฤƒzรขnd ce avea sฤƒ urmeze, a vorbit despre รฎnvierea lui Hristos โ€™(vv.30-31).

3.Personal

Petru รฎศ™i dฤƒ propria mฤƒrturie: โ€žDumnezeu a รฎnviat pe acest Isus, ศ™i noi toลฃi suntem martori ai Lui.โ€ (v.32). Peter spune efectiv: โ€žL-am vฤƒzut cu toศ›iiโ€.

4.Experimental

Experienศ›a Duhului Sfรขnt este รฎn sine o dovadฤƒ a รฎnvierii. Dupฤƒ viaศ›a, moartea, รฎnvierea ศ™i รฎnฤƒlศ›area lui Isus a venit actul final รฎn slujirea sa mรขntuitoare: โ€žศ˜i acum, odatฤƒ ce S-a รฎnฤƒlลฃat prin dreapta lui Dumnezeu ศ™i a primit de la Tatฤƒl fฤƒgฤƒduinลฃa Duhului Sfรขnt, a turnat ce vedeลฃi ศ™i auziลฃi.โ€ (v.33).

Aceastฤƒ experienศ›ฤƒ nu s-a limitat la cei care erau prezenศ›i รฎn ziua Rusaliilor. Este pentru fiecare creศ™tin. Este pentru tine. โ€˜Promisiunea este pentru tine, copiii tฤƒi ศ™i pentru toศ›i cei care sunt departe – pentru toศ›i pe care Domnul, Dumnezeul nostru, รฎi va chemaโ€™ (v.39). De fiecare datฤƒ cรขnd cineva experimenteazฤƒ Duhul Sfรขnt este o dovadฤƒ suplimentarฤƒ a รฎnvierii. De fiecare datฤƒ cรขnd vedeศ›i pe cineva umplut cu Duhul Sfรขnt sau auziศ›i mฤƒrturia despre modul รฎn care Duhul Sfรขnt i-a schimbat viaศ›a, este o dovadฤƒ suplimentarฤƒ a รฎnvierii.

Duhul Sfรขnt ne permite sฤƒ recunoaศ™tem adevฤƒrul cuvintelor lui Petru: โ€žL-ai rฤƒstignitโ€ pe Isus din Nazaret (v.36). Isus a murit pentru pฤƒcatele mele. L-am ucis pe Isus. Pฤƒcatul meu personal a fost prezent pe cruce. รŽn ziua รฎn care am recunoscut acest lucru, ศ™i eu am fost โ€žtฤƒiat la inimฤƒโ€ (v.37). Aceastฤƒ revelaศ›ie este cea care duce la adevฤƒrata pocฤƒinศ›ฤƒ.

Modul รฎn care primiศ›i fฤƒgฤƒduinศ›a este prin pocฤƒinศ›ฤƒ, credinศ›ฤƒ รฎn Isus, botez ศ™i primirea darului Duhului Sfรขnt (vv.37โ€“38). Dovezile cฤƒ ai primit Duhul Sfรขnt vor fi vฤƒzute รฎntr-o viaศ›ฤƒ schimbatฤƒ ศ™i รฎntr-o comunitate transformatฤƒ (vv.42โ€“47).

Biserica nu este doar un loc de sฤƒrbฤƒtoare, exuberanศ›ฤƒ ศ™i bucurie; ar trebui sฤƒ fie ศ™i un loc de dragoste:

  1. Dragoste pentru Dumnezeu

Biserica este un loc plin de dragoste pentru Dumnezeu. Aveau o nouฤƒ dragoste pentru Biblie – โ€žS-au dedicat รฎnvฤƒศ›ฤƒturii apostolilorโ€ (v.42). O mare parte din aceastฤƒ รฎnvฤƒศ›ฤƒturฤƒ este acum consacratฤƒ รฎn Noul Testament.Ei aveau o nouฤƒ dragoste pentru sacramente – โ€žS-au dedicat … frรขngerii pรขiniiโ€ (v.42). โ€žAu frรขnt pรขinea รฎn casele lorโ€ (v.46).Au avut o nouฤƒ dragoste pentru rugฤƒciune (v.42). Biserica plinฤƒ de Duh va fi o bisericฤƒ care se roagฤƒ.

2.Dragoste unul pentru celฤƒlalt

Biserica ar trebui sฤƒ fie marcatฤƒ de dragoste unul pentru celฤƒlalt. Au avut o nouฤƒ dorinศ›ฤƒ de a se รฎntรขlni รฎmpreunฤƒ – โ€žS-au dedicat … pฤƒrtฤƒศ™ieiโ€ (v.42). โ€žAu continuat sฤƒ se รฎntรขlneascฤƒ รฎmpreunฤƒโ€ ศ™i โ€žau mรขncat รฎmpreunฤƒ cu inimi bucuroase ศ™i sincereโ€ (v.46). A existat o nouฤƒ eliberare a finanศ›elor ศ™i a generozitฤƒศ›ii รฎn acordarea lor (vv.44-45).

Biserica plinฤƒ de Duh va fi o bisericฤƒ unitฤƒ.

3.Dragoste pentru lume

Biserica ar trebui sฤƒ fie plinฤƒ de dragoste pentru lume. Erau o comunitate orientatฤƒ spre exterior, care fฤƒcea semne ศ™i minuni (v.43). โ€˜Domnul a adฤƒugat zilnic la numฤƒrul lor pe cei care erau mรขntuiศ›iโ€™ (v.47). Biserica plinฤƒ de Duh va fi o bisericฤƒ cu orientatฤƒ spre exterior.

Doamne, รฎศ›i mulศ›umesc pentru marea victorie a lui Isus asupra pฤƒcatului ศ™i morศ›ii. Mฤƒ rog sฤƒ mฤƒ umpli din nou cu puterea Duhului Sfรขnt.

Liber รฎn Hristos

carview.php?tsp=

Ioan 8:31-59

Nelson Mandela a vorbit despre un gardian al รฎnchisorii care i-a spus: โ€žศ˜tii cฤƒ am puterea de a te ucide?โ€ Mandela a rฤƒspuns: โ€žNu ศ™tii cฤƒ am puterea de a merge la moarte รฎn mod liber?โ€[1]

Vrei sฤƒ duci o viaศ›ฤƒ de adevฤƒratฤƒ libertate? Isus este marele eliberator. Deci, dacฤƒ Fiul vฤƒ face slobozi, veลฃi fi cu adevฤƒrat slobozi.โ€ (v.36)

Dar cine este acest Isus? (vv.12-59). รŽntr-adevฤƒr, lui Isus i se pune chiar รฎntrebarea: โ€ž Cine te crezi Tu cฤƒ eศ™ti? (V.53). Rฤƒspunsul sฤƒu indicฤƒ relaศ›ia sa unicฤƒ cu Tatฤƒl sฤƒu ศ™i culminฤƒ cu afirmaศ›ia extraordinarฤƒ: โ€ž mai รฎnainte ca sฤƒ se nascฤƒ Avraam, sunt Eu. โ€œ(V.58). Acesta a fost exact acelaศ™i mod รฎn care Dumnezeu s-a revelat lui Moise la rugul aprins (Exodul 3:14). Isus foloseศ™te un limbaj pe care numai Dumnezeu l-ar putea folosi. Oponenศ›ii sฤƒi ridicฤƒ pietre pentru a-l ucide pentru blasfemie (Ioan 8:59).

Deศ™i relaศ›ia lui Isus cu Tatฤƒl sฤƒu a fost unicฤƒ, prin Isus ศ™i tu รฎl poศ›i cunoaศ™te pe Dumnezeu. Relaศ›ia aceasta aduce libertate vieศ›ii tale. Dar ce รฎnseamnฤƒ aceastฤƒ libertate? Isus spune cฤƒ a-l cunoaศ™te รฎnseamnฤƒ a cunoaศ™te adevฤƒrul ศ™i cฤƒ โ€žadevฤƒrul te va eliberaโ€ (v.32). รŽn iudaism, adevฤƒrul era legea; iar studiul ศ™i respectarea legii a fฤƒcut o persoanฤƒ liberฤƒ. Isus spune:  โ€žDacฤƒ rฤƒmรขneลฃi รฎn cuvรขntul Meu, sunteลฃi รฎn adevฤƒr ucenicii Meiโ€ (v.31).

Creศ™tinii sunt uneori acuzaศ›i cฤƒ sunt minศ›i restrรขnse sau cฤƒ sunt anti-intelectuali – รฎn contrast cu cei care se numesc โ€žgรขnditori liberiโ€. Isus spune cฤƒ, de fapt, aceasta este opusul, urmarea LUI este calea libertฤƒศ›ii ศ™i integritฤƒศ›ii intelectuale.Adevฤƒrul este revelat de Dumnezeu, Isus este โ€žadevฤƒrulโ€ (14: 6). El este revelaศ›ia supremฤƒ a lui Dumnezeu. Cunoaศ™terea adevฤƒrului nu este despre acceptarea propunerilor, ci despre cunoaศ™terea unei persoane. Cunoaศ™terea lui Isus รฎศ›i lฤƒrgeศ™te mintea, รฎศ›i mฤƒreศ™te profunzimea รฎnศ›elegerii ศ™i รฎศ›i lฤƒrgeศ™te sfera de รฎnศ›elegere. A trฤƒi รฎn adevฤƒr รฎnseamnฤƒ a trฤƒi รฎntr-o relaศ›ie de dragoste cu Isus, care este adevฤƒrul.

Aceasta nu รฎnseamnฤƒ cฤƒ avem toate rฤƒspunsurile, ci cฤƒ avem un cadru adevฤƒrat de gรขndire. Legile ศ™tiinศ›ifice oferฤƒ un cadru care oferฤƒ libertatea de a investiga รฎn domeniul fizic, revelaศ›ia lui Dumnezeu oferฤƒ cadrul care oferฤƒ libertatea intelectualฤƒ de a investiga รฎn domeniul spiritual. Credinศ›a duce la รฎnศ›elegere.

Rฤƒspunsul la cuvintele lui Isus au fost: โ€žEi I-au rฤƒspuns: โ€žNoi suntem sฤƒmรขnลฃa lui Avraam ศ™i n-am fost niciodatฤƒ robii nimฤƒnui. Cum zici Tu: โ€˜Veลฃi fi sloboziโ€™?โ€(8:33). Dar Isus a rฤƒspuns: โ€žAdevฤƒrat, adevฤƒrat vฤƒ spunโ€, le-a rฤƒspuns Isus, โ€žcฤƒ oricine trฤƒieศ™te รฎn pฤƒcat este rob al pฤƒcatului.โ€(v.34). Pฤƒcatul รฎnseamnฤƒ a fi sclavul constrรขngerilor noastre, al dependenศ›elor noastre, al nevoii noastre de putere ศ™i admiraศ›ie, sclav al ceea ce cred ceilalศ›i despre noi, sclav al fricii altora. Fฤƒrฤƒ Isus Hristos, noi toศ›i suntem sclavii pฤƒcatului. Dar, โ€žDeci, dacฤƒ Fiul vฤƒ face slobozi, veลฃi fi cu adevฤƒrat slobozi.โ€ (v.36). Hristos oferฤƒ:

1. Eliberarea de ruศ™ine

Isus te elibereazฤƒ de vinovฤƒศ›ie ศ™i ruศ™ine. El a murit pentru ca tu sฤƒ fii iertat ศ™i vina ศ™i ruศ™inea ta sฤƒ poatฤƒ fi luate.

2. Eliberarea de dependenศ›ฤƒ

El te elibereazฤƒ de dependenศ›ฤƒ – fiind โ€žsclavul pฤƒcatuluiโ€ (v.34). Pe cruce s-a rupt puterea dependenศ›ei. Deศ™i s-ar putea sฤƒ mai cazi din cรขnd รฎn cรขnd, puterea dependenศ›ei de pฤƒcat se rupe cรขnd Isus te elibereazฤƒ. รŽn timp ce unii pot primi libertatea completฤƒ de o dependenศ›ฤƒ specificฤƒ atunci cรขnd vin la Isus, pentru alศ›ii poate fi un proces mai lung.

3. Eliberarea de fricฤƒ

Isus te elibereazฤƒ de fricฤƒ. El a venit pentru ca โ€ž Astfel dar, deoarece copiii sunt pฤƒrtaศ™i sรขngelui ศ™i cฤƒrnii, tot aศ™a ศ™i El รŽnsuศ™i a fost deopotrivฤƒ pฤƒrtaศ™ la ele, pentru ca, prin moarte, sฤƒ nimiceascฤƒ pe cel ce are puterea morลฃii, adicฤƒ pe diavolul, 15ศ™i sฤƒ izbฤƒveascฤƒ pe toลฃi aceia care, prin frica morลฃii, erau supuศ™i robiei toatฤƒ viaลฃa lor.โ€ (Evrei 2: 14-15) . Isus spune aici: โ€ž Adevฤƒrat, adevฤƒrat vฤƒ spun cฤƒ, dacฤƒ pฤƒzeศ™te cineva cuvรขntul Meu, รฎn veac nu va vedea moartea.โ€ (Ioan 8:51).Moartea nu este sfรขrศ™itul pentru cei pe care Isus i-a eliberat. Mai degrabฤƒ este poarta cฤƒtre cer. Cรขnd Isus te elibereazฤƒ de frica de moarte, el te elibereazฤƒ, de asemenea,  de toate celelalte temeri.

4. Libertatea de a-L cunoaศ™te pe Dumnezeu

Isus te elibereazฤƒ sฤƒ ai o relaศ›ie cu Dumnezeu ca a lui. Isus este exemplul suprem al unei persoane conduse de Dumnezeu. El spune despre sine: โ€žAm auzit de la Dumnezeuโ€ (v.40), dar mai spune ศ™i : โ€ž Cine este din Dumnezeu ascultฤƒ cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea n-ascultaลฃi, pentru cฤƒ nu sunteลฃi din Dumnezeu.โ€ (v.47). Este posibil ca noi toศ›i sฤƒ auzim de la Dumnezeu. Isus spune: โ€žรŽl cunoscโ€ (v.55), El face posibilฤƒ cunoaศ™terea lui Dumnezeu.

5. Libertatea de a fi tu รฎnsuศ›i

Mai degrabฤƒ decรขt sฤƒ รฎncerci sฤƒ fii o versiune de rangul al doilea a altcineva, Isus te elibereazฤƒ pentru a fi adevฤƒratul tu, aศ™a cum voia Dumnezeu sฤƒ fii.

6. Libertatea de a iubi

Isus te elibereazฤƒ pentru a iubi (opusul autocentrฤƒrii pฤƒcatului).El te elibereazฤƒ intelectual, moral ศ™i emoศ›ional. Aceasta este adevฤƒrata libertate: โ€ž… dacฤƒ Fiul te elibereazฤƒ, vei fi รฎntr-adevฤƒr liberโ€ (v.36).

Doamne, รฎศ›i mulศ›umesc pentru libertatea pe care mi-o aduci รฎn viaศ›a mea. รŽศ›i mulศ›umesc cฤƒ te pot cunoaศ™te ศ™i รฎศ›i pot auzi vocea.

Referinศ›e:


[1] Nelson Mandela, quoted in Jean Vanier, Finding Peace, (Continuum IPG, 2003) p.24

Trฤƒind รฎn iertare

carview.php?tsp=

Vฤƒ puteศ›i imagina cum se simte o inimฤƒ complet curatฤƒ? Se simte ca o pace ศ™i bucurie depline. Este un mod incredibil de a fi. Isus a promis cฤƒ vom putea ajunge acolo รฎn mod consecvent: โ€ž V-am spus aceste lucruri ca sฤƒ aveลฃi pace[perfectฤƒ] ย รฎn Mine…โ€(Ioan 16:33) Din experienศ›a mea personalฤƒ, pot sincer recunoaศ™te cฤƒ aceastฤƒ pace este purฤƒ fericire. Iubesc pacea, dar stresul, durerea ศ™i furia รฎmi taie calea.

Tu poศ›i sฤƒ te raportezi la natura trecฤƒtoare a stฤƒrii de pace? Isus a fฤƒgฤƒduit: โ€žโ€˜Vฤƒ las pacea, vฤƒ dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dฤƒ lumea. Sฤƒ nu vi se tulbure inima, nici sฤƒ nu se รฎnspฤƒimรขnte.โ€™ (Ioan 14:27)

Sฤƒ recunoaศ™tem … trฤƒim รฎntr-o lume coruptฤƒ cu oameni corupศ›i. Ne luptฤƒm cu frica, mรขndria, pofta ศ™i nerฤƒbdarea aproape รฎn fiecare zi. Deci, care este soluศ›ia acestei dileme ? ศ˜tim cฤƒ suntem chemaศ›i sฤƒ trฤƒim รฎntr-o stare de pace, dar ne dฤƒm seama cฤƒ tindem sฤƒ o pierdem foarte repede. Iatฤƒ cรขteva lucruri care m-au ajutat cu adevฤƒrat sฤƒ o menศ›in mai mult timp ศ™i sฤƒ o recuperez cรขnd o pierd:

  • Iartฤƒ zilnic. ย O veศ›i gฤƒsi pe mฤƒsurฤƒ ce veศ›i ierta, apoi veศ›i continua procesul, ย ศ™i veศ›i ajunge la starea de iertare. A ajunge la starea de iertare รฎnseamnฤƒ cฤƒ memoria este รฎncฤƒ acolo, dar puterea a fost รฎnlฤƒturatฤƒ. Memoria este o simplฤƒ coajฤƒ care nu ne mai infecteazฤƒ sau ne saboteazฤƒ relaศ›iile.ย ย ย ย 
  • Roagฤƒ-L pe Dumnezeu sฤƒ te vindece. Iertarea scapฤƒ de infecศ›ie, dar Isus te poate vindeca de daune. Cred cu tฤƒrie รฎn vindecarea de traume.
  • Rฤƒspรขndeศ™te pacea adฤƒugรขnd valoare altora. Apostolul Pavel ne รฎndeamnฤƒ sฤƒ ne alฤƒturฤƒm slujirii รฎmpฤƒcฤƒrii: โ€žศ˜i toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a รฎmpฤƒcat cu El prin Isus Hristos ศ™i ne-a รฎncredinลฃat slujba รฎmpฤƒcฤƒrii;โ€. (2 Corinteni 5:18)

Nu pot garanta cฤƒ trฤƒirea รฎntr-o stare de pace este uศ™oarฤƒ. Dar pot sฤƒ vฤƒ promit cฤƒ Dumnezeu este minunat ศ™i El poate calma orice furtunฤƒ cu care vฤƒ confruntaศ›i.

Trebuie ca El sฤƒ creascฤƒ, iar eu sฤƒ mฤƒ micศ™orez (Ioan 3:30)

carview.php?tsp=

Ioan 3:22-36

Ioan Botezฤƒtorul devenise o celebritate, a avut o slujire remarcabilฤƒ ศ™i oamenii โ€ž  veneau(la el) ca sฤƒ fie botezaลฃiโ€ (v.23,b). Ucenicii lui Ioan au fost foarte competitivi, ei  au devenit invidioศ™i pe succesul lui Isus. Au venit la Ioan ศ™i au spus despre Isus: โ€žรŽnvฤƒลฃฤƒtorule, Cel ce era cu tine dincolo de Iordan ศ™i despre care ai mฤƒrturisit tu iatฤƒ cฤƒ boteazฤƒ ศ™i toลฃi oamenii se duc la El(v.26). โ€œ โ€žAcum concureazฤƒ cu noi … toatฤƒ lumea se duce la el รฎn locul nostruโ€

Ioan a trebuit sฤƒ aleagฤƒ cum sa rฤƒspundฤƒ. El a รฎnceput prin a arฤƒta discipolilor sฤƒi cฤƒ โ€žOmul nu poate primi decรขt ce-i este dat din cerโ€ v.27) โ€žnu este posibil ca o persoanฤƒ sฤƒ reuศ™eascฤƒ – vorbesc despre succesul etern – fฤƒrฤƒ ajutorul ceruluiโ€ El a ales sฤƒ รฎi รฎndrepte pe oameni mai degrabฤƒ cฤƒtre Isus decรขt spre sine: โ€ž Voi รฎnศ™ivฤƒ รฎmi sunteลฃi martori cฤƒ am zis: Nu sunt eu Hristosul, ci sunt trimis รฎnaintea Lui.โ€. (V.28).

Ioan รฎศ™i aseamฤƒnฤƒ propria poziศ›ie cu โ€žprietenul  mireluiโ€ (pe care l-am putea numi โ€žcavalerul de onoareโ€). Departe de a fi ameninศ›at de sosirea mirelui, acesta este chiar lucrul pe care acesta  l-a aศ™teptat ศ™i este รฎncรขntat de asta. La fel, Ioan explicฤƒ cฤƒ l-a aศ™teptat pe Isus ศ™i cฤƒ este โ€žplin de bucurieโ€ รฎn slujirea lui Isus. Isus a fost succesorul lui Ioan Botezฤƒtorul. Ioan spune despre Isus: โ€˜Trebuie ca El sฤƒ creascฤƒ, iar eu sฤƒ mฤƒ micศ™orezโ€™(v.30).

Uneori, toศ›i putem fi tentaศ›i sฤƒ devenim mai mari, mai importanศ›i, mai onoraศ›i, sau mai calificaศ›i. Acestea nu sunt toate scopuri rele รฎn sine, dar alegerile noastre zilnice vor fi influenศ›ate de aceste ambiศ›ii. Trebuie sฤƒ alegi cum รฎศ›i trฤƒieศ™ti viaศ›a. Eศ™ti concentrat pe promovarea ta sau pe รฎnฤƒlศ›area lui Isus? Este ambiศ›ia ta mai mult pentru tine sau pentru Isus?

Uneori, chiar vedem diferite slujiri creศ™tine sau biserici, concurรขnd รฎntre ele. Acest lucru nu ar trebui sฤƒ se รฎntรขmple niciodatฤƒ.

Repetฤƒ aceste cuvinte รฎn inima ta: โ€žTrebuie ca El sฤƒ creascฤƒ, iar eu sฤƒ mฤƒ micศ™orezโ€ (v.30). รŽn cele din urmฤƒ, accentul nu se pune pe tine รฎnsuศ›i – este รฎntotdeauna pe Isus. Ambiศ›ia noastrฤƒ trebuie sฤƒ fie รฎntotdeauna sฤƒ รฎndreptฤƒm oamenii cฤƒtre Isus.

Ioan evidenศ›iazฤƒ adevฤƒrata problemฤƒ: โ€žCine crede รฎn Fiul are viaลฃa veศ™nicฤƒ, dar cine nu crede รฎn Fiul nu va vedea viaลฃa, ci mรขnia lui Dumnezeu rฤƒmรขne peste el.โ€ (v.36).  Oricine acceptฤƒ ศ™i are รฎncredere รฎn Fiul are toate, viaศ›a completฤƒ pentru veศ™nicie! Acesta este ศ™i motivul pentru care persoana care-l evitฤƒ ศ™i nu are รฎncredere รฎn Fiul trฤƒieศ™te รฎn รฎntuneric ศ™i nu vede viaศ›a.

Aceasta este cea mai vitalฤƒ alegere dintre toate – รฎl aleg pe Isus sau รฎl resping?

Doamne, aleg cฤƒ tu โ€žTrebuie ca El sฤƒ creascฤƒ, iar eu sฤƒ mฤƒ micศ™orezโ€(v.30). Umple-mฤƒ cu Duhul Sfรขnt, astfel รฎncรขt sฤƒ pot vorbi cuvintele lui Dumnezeu, permiศ›รขndu-le altora sฤƒ creadฤƒ รฎn Fiul.

Vino ศ™i vezi, ia รฎn stฤƒpรขnire

carview.php?tsp=

Ioan 1: 29-51

Poporului Israel i se acordase proprietatea asupra Canaanului, pฤƒmรขntul promis dar ei zฤƒboveau รฎn a intra รฎn posesia lui. โ€žIosua a zis copiilor lui Israel: โ€žPรขnฤƒ cรขnd vฤƒ veลฃi lenevi sฤƒ mergeลฃi sฤƒ luaลฃi รฎn stฤƒpรขnire ลฃara pe care v-a dat-o Domnul Dumnezeul pฤƒrinลฃilor voศ™tri?โ€ (Iosua 18: 3). Existฤƒ o mare diferenศ›ฤƒ รฎntre a fi รฎn proprietate ศ™i a intra รฎn posesie. Noul Testament prezintฤƒ โ€žศ›araโ€ ca pe o imagine a vieศ›ii creศ™tine (Evrei 4).

Realizeazฤƒ ceea ce este deja al tฤƒu, รฎn Hristos Isus ศ™i apoi ia-l รฎn stฤƒpรขnire. Te bucuri de tot ceea ce Isus ศ›i-a fฤƒcut posibil? Sau รฎncฤƒ te simศ›i vinovat ศ™i neputincios? Isus a venit sฤƒ ne aducฤƒ iertare, viaศ›ฤƒ nouฤƒ ศ™i puterea Duhului Sfรขnt. Asigurฤƒ-te cฤƒ intri รฎn posesia a ceea ce este deja al tฤƒu, astฤƒzi.

รŽn  pasajul din Ioan, vedem o secvenศ›ฤƒ remarcabilฤƒ a titlurilor date lui Isus. Isus este โ€žFiul lui Dumnezeuโ€ (vv.34,49), โ€žMesiaโ€ (v.41), โ€žรŽmpฤƒratul lui Israelโ€ (v.49) ศ™i โ€žFiul Omuluiโ€ (v.51).

Vreau sฤƒ mฤƒ concentrez รฎn special asupra a douฤƒ titluri din acest pasaj care descriu slujirea lui Isus.

1. Eliminarea pฤƒcatului

Sรขngele mielului i-a salvat pe israeliศ›i de sclavie ศ™i le-a permis sฤƒ meargฤƒ รฎn libertate spre ศ›ara fฤƒgฤƒduitฤƒ (Exodul 11-15). Ioan spune despre Isus: โ€žIatฤƒ Mielul lui Dumnezeu, care ridicฤƒ pฤƒcatul lumii!โ€ (Ioan 1:29). Cรขnd vii la Isus, El รฎศ›i ia pฤƒcatele.

Revendicฤƒ, crede ศ™i รฎncrede-te รฎn iertarea oferitฤƒ ศ›ie. Respinge sentimentele de vinovฤƒศ›ie, ruศ™ine sau nevrednicie. Este o alegere proactivฤƒ, practicฤƒ, zilnicฤƒ, cea de a lua รฎn stฤƒpรขnire iertarea pe care Isus a fฤƒcut-o posibilฤƒ pentru tine

2. Botezator รฎn duh

Ioan Botezฤƒtorul รฎl descrie pe Isus ca โ€žeste Cel ce boteazฤƒ cu Duhul Sfรขntโ€ (v.33). Isus te umple cu Duhul Sฤƒu cel Sfรขnt. Iatฤƒ ceia ce Isus a fฤƒcut posibil pentru tine. Cu toate acestea, trebuie sฤƒ iei รฎn stฤƒpรขnire acest dar minunat pe care Dumnezeu l-a pus la dispoziศ›ia ta.

Isus l-a chemat pe Filip, spunรขndu-i โ€žVino dupฤƒ Mineโ€ (v.43). Cuvรขntul grecesc pentru โ€ža urmaโ€ รฎnseamnฤƒ nu numai โ€ža merge pe urmeโ€, ci ศ™i a รฎnsoศ›i, a fi cu. Cรขnd ei รฎl รฎntreabฤƒ pe Isus: โ€žUnde locuieศ™ti?โ€(v.38), cuvรขntul grecesc pentru โ€ža sta(locui)โ€ este acelaศ™i cuvรขnt pe care Isus รฎl foloseศ™te รฎn Ioan 15:4 – โ€žRฤƒmรขneลฃi รฎn Mine, ศ™i Eu voi rฤƒmรขne รฎn voi.โ€, a rฤƒmรขne. Ei vฤƒd unde stฤƒ Isus ศ™i rฤƒmรขn cu el,  Isus te invitฤƒ la o prietenie profundฤƒ ศ™i personalฤƒ cu el.

De asemenea, Isus รฎศ›i dฤƒ ocazia sฤƒ faci ceea ce a fฤƒcut Ioan Botezฤƒtorul – sฤƒ รฎi aduci pe alศ›ii cฤƒtre el. Desigur, Dumnezeu nu are nevoie de un agent uman, Isus ศ™i-ar putea continua slujirea fฤƒrฤƒ ajutorul nostru, cu toate acestea, vedem รฎn acest pasaj cum Dumnezeu รฎศ™i foloseศ™te ucenicii pentru a chema oamenii. Ei รฎศ™i aduc prietenii la Isus: Ioan Botezฤƒtorul รฎl prezintฤƒ pe Andrei (vv.35โ€“36); Andrei รฎl prezintฤƒ pe Petru (v.41) ศ™i Filip รฎl introduce pe Natanael (v.45). Natanael a fost suspicios la รฎnceput, dar apoi a venit ศ™i a descoperit imediat cฤƒ Isus era cu adevฤƒrat Fiul lui Dumnezeu (v.49).

Fostul arhiepiscop de Canterbury, William Temple, a scris un comentariu la Evanghelia lui Ioan. Cรขnd a ajuns la cuvintele โ€žศ™i el [Andrei] l-a adus pe [Simon Petru] la Isusโ€ (v.42a), Temple a scris o frazฤƒ scurtฤƒ, dar importantฤƒ: โ€žCea mai mare slujire pe care o [persoanฤƒ] o poate face altuiaโ€.[1]

Simon Peter a continuat sฤƒ fie una dintre cele mai semnificative influenศ›e din istoria creศ™tinismului. Poate cฤƒ nu veศ›i putea face ceea ce a fฤƒcut Petru, dar puteศ›i face ceea ce a fฤƒcut fratele sฤƒu Andrei – puteศ›i aduce pe cineva la Isus,sau, la fel ca Philip, poศ›i spune โ€žvino ศ™i veziโ€ (v.46) prietenilor, familiei ศ™i colegilor de serviciu. Poศ›i fi o parte a planului lui Dumnezeu pentru ca oamenii sฤƒ audฤƒ despre Isus ศ™i sฤƒ-i rฤƒspundฤƒ Lui, รฎn timp ce รฎi invitaศ›i sฤƒ โ€žvinฤƒ ศ™i sฤƒ vadฤƒโ€.Am descoperit cฤƒ nu este nimic mai interesant รฎn viaศ›ฤƒ decรขt sฤƒ fii implicat รฎn slujirea lui Isus. Este atรขt ca Dumnezeu sฤƒ ne implice pe noi, fiinศ›e umane imperfecte, รฎn planul sฤƒu perfect.

Doamne, ajutฤƒ-mฤƒ astฤƒzi sฤƒ mฤƒ bucur de acest dar al iertฤƒrii ศ™i al plinฤƒtฤƒศ›ii vieศ›ii รฎn Duhul Sfรขnt. Ajutaศ›i-mฤƒ sฤƒ te prezint ศ™i altora – sฤƒ invit oamenii sฤƒ โ€žvinฤƒ sฤƒ vadฤƒโ€ (v.46).

referinศ›e:


[1] William Temple, Readings in St. Johnโ€™s Gospel, (MacMillan, 1952).

Isus, primul ศ™i unicul

carview.php?tsp=

Ioan 1:1-28

Am observat o schimbare รฎn cultura noastrฤƒ. Existฤƒ o schimbare รฎn atitudinea faศ›ฤƒ de Isus, รฎn special รฎn rรขndul tinerilor. Mulศ›i vor spune cฤƒ cred รฎn Dumnezeu ศ™i sunt chiar deschiศ™i la ideea Duhului Sfรขnt. Dar din ce รฎn ce mai mult, Isus a devenit piedica. Ei spun lucruri de genul: โ€žNu primesc umblarea lui Isusโ€.

Aศ™a cum a spus adesea pฤƒrintele Raniero Cantalamessa: โ€žBฤƒtฤƒlia de astฤƒzi este รฎn jurul lui Isusโ€.[1]

Este Isus Mรขntuitorul universal? Aceasta este aceeaศ™i bฤƒtฤƒlie ca cea din primul secol. Oamenii de astฤƒzi sunt fericiศ›i sฤƒ-l accepte pe Isus ca โ€žunul dintre mulศ›iโ€. Unicitatea lui Isus este cea care provoacฤƒ jignire. รŽn pasajul de astฤƒzi vedem cฤƒ, deศ™i รฎntรขlnim oameni excepศ›ionali รฎn toatฤƒ Biblia, cum ar fi Moise, Iosua, Ilie ศ™i Ioan Botezฤƒtorul, nu era nimeni ca Isus. Isus este unic. El este Mรขntuitorul universal.

Isus Hristos este singurul. El rฤƒmรขne, ca sฤƒ spunem, cel puศ›in, unic.โ€ Dacฤƒ Dumnezeu este ca Isus, Dumnezeu meritฤƒ credinศ›a noastrฤƒ โ€, a scris jurnalistul Anthony Burgess.

รŽntreaga Evanghelie a lui Ioan de la รฎnceput pรขnฤƒ la sfรขrศ™it este un rฤƒspuns la รฎntrebarea โ€žCine este Isus?โ€ Rฤƒspunsul lui Ioan este cฤƒ Isus e Dumnezeul รฎn care sฤƒ te รฎncrezi. El este โ€žUnicul ศ™i singurulโ€ (vv.14,18). El este โ€žexpresia lui Dumnezeu unicฤƒโ€ (v.18) Scopul Evangheliei lui Ioan este de a ne conduce รฎntr-o experienศ›ฤƒ de comuniune cu Dumnezeu, prin prietenia cu Isus.

Eศ™ti un prieten al lui Isus. Dar cine este Isus?

  1. Cuvรขnt unic al lui Dumnezeu

Evanghelia lui Ioan se deschide cu o descriere strฤƒlucitฤƒ a lui Isus ca โ€žCuvรขntโ€. Pentru noi acest lucru pare un concept ciudat, dar pentru cititorii originali ai lui Ioan a  fost mult mai familiar. Ideea โ€žcuvรขntului lui Dumnezeuโ€ pare a fi fost importantฤƒ pentru cititorii evrei, ei ศ™i-ar fi amintit cuvintele lui Dumnezeu din creaศ›ie (Geneza 1) ศ™i tot ce au avut de spus profeศ›ii despre โ€žcuvรขntul Domnuluiโ€ (de exemplu Isaia 40: 6-8 ศ™i Ieremia 23:29).

Pentru cititorii greci ideea โ€žCuvรขntuluiโ€ ar fi fost asociatฤƒ cu cฤƒutarea sensului vieศ›ii. Filosofii au folosit adesea โ€žCuvรขntulโ€ ca o modalitate de prescurtare de a se referi la sensul ศ™i scopul inconศ™tient din spatele universului. Primele cuvinte ale lui Ioan  au fost electrizante pentru ambele grupuri. De fapt, el spunea: โ€žVฤƒ voi vorbi despre ceea ce aศ›i cฤƒutat รฎn tot acest timpโ€.

Este absolut clar cฤƒ โ€žCuvรขntulโ€ despre care scrie Ioan este Isus: โ€ž ศ˜i Cuvรขntul S-a fฤƒcut trup ศ™i a locuit printre noiโ€ (Ioan 1: 14a). Isus nu numai cฤƒ a fost cu Dumnezeu chiar la รฎnceput: โ€žCuvรขntul era Dumnezeuโ€ (v.1), Isus a fost ศ™i este Dumnezeu.

2. Creator unic al tuturor

โ€žToate lucrurile au fost fฤƒcute prin El; ศ™i nimic din ce a fost fฤƒcut n-a fost fฤƒcut fฤƒrฤƒ Elโ€(v.3).

Prin Isus a luat naศ™tere รฎntregul univers: โ€žPentru cฤƒ prin El au fost fฤƒcute toate lucrurile care sunt รฎn ceruri ศ™i pe pฤƒmรขnt, cele vฤƒzute ศ™i cele nevฤƒzute: fie scaune de domnii, fie dregฤƒtorii, fie domnii, fie stฤƒpรขniri. Toate au fost fฤƒcute prin El ศ™i pentru El.โ€(Coloseni 1:16).

3. Lumina unicฤƒ a lumii

โ€œรŽn El era viaลฃa, ศ™i viaลฃa era lumina oamenilor. Lumina lumineazฤƒ รฎn รฎntuneric, ศ™i รฎntunericul n-a biruit-o.โ€(Ioan 1: 4-5).

Lumina este un sinonim al bunฤƒtฤƒศ›ii ศ™i adevฤƒrului. รŽntunericul este un sinonim al rฤƒului ศ™i al minciunii. Lumina ศ™i รฎntunericul sunt opuse, dar nu egale. O micฤƒ lumรขnare poate lumina o camerฤƒ รฎntreagฤƒ plinฤƒ de รฎntuneric ศ™i nu va fi estompatฤƒ de aceasta. Lumina este mai puternicฤƒ decรขt รฎntunericul; รฎntunericul nu poate prevala รฎmpotriva luminii.

4. Transformator unic de vieศ›i

โ€ž Dar tuturor celor ce L-au primit, adicฤƒ celor ce cred รฎn Numele Lui, le-a dat dreptul sฤƒ se facฤƒ copii ai lui Dumnezeu; nฤƒscuลฃi nu din sรขnge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.โ€ (v. 12-13).

Credinศ›a รฎn Isus aduce cea mai mare ศ™i cea mai semnificativฤƒ transformare posibilฤƒ. Pe mฤƒsurฤƒ ce รŽl primeศ™ti pe Isus รฎn propria ta viaศ›ฤƒ, Dumnezeu te primeศ™te รฎn propria sa familie.

5. Revelaศ›ia unicฤƒ a lui Dumnezeu

โ€ž Nimeni n-a vฤƒzut vreodatฤƒ pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este รฎn sรขnul Tatฤƒlui, Acela L-a fฤƒcut cunoscut.โ€ (v.18).

Totul din Vechiul Testament duce la revelaศ›ia supremฤƒ a lui Dumnezeu รฎn Isus. Am primit elementele de bazฤƒ de la Moise, apoi aceastฤƒ dฤƒruire ศ™i primire exuberantฤƒ, aceastฤƒ ศ™tiinศ›ฤƒ ศ™i รฎnศ›elegere nesfรขrศ™ite – toate acestea au venit prin Isus Mesia (vv.16-17). Acesta este motivul pentru care tot ce citim รฎn Vechiul Testament trebuie รฎnศ›eles รฎn lumina lui Isus.

 Isus este รฎn contrast cu Ioan Botezฤƒtorul. Accentul este pus pe ceea ce nu este Ioan Botezฤƒtorul. El nu este โ€žluminaโ€ (v.8). El nu este etern (v.15). El nu este Hristosul (v.20). El nu este Ilie (v.21). El nu este Profetul (v.21).Deศ™i Isus spune despre Ioan: โ€ž Adevฤƒrat vฤƒ spun cฤƒ, dintre cei nฤƒscuลฃi din femei, nu s-a sculat niciunul mai mare decรขt Ioan Botezฤƒtorul. Totuศ™i cel mai mic รฎn รŽmpฤƒrฤƒลฃia cerurilor este mai mare decรขt elโ€ (Matei 11:11), Ioan Botezฤƒtorul spune despre Isus: โ€ž El este Acela care vine dupฤƒ mine ศ™i care este รฎnaintea mea; eu nu sunt vrednic sฤƒ-I dezleg cureaua รฎncฤƒlลฃฤƒmintei Lui.โ€(Ioan 1:27). Sarcina lui Ioan Botezฤƒtorul, la fel ca a noastrฤƒ a tuturora, este sฤƒ ne รฎndreptฤƒm pe noi รฎnศ™ine cฤƒtre singurul Isus, Cuvรขntul unic al lui Dumnezeu, creatorul tuturor, luminฤƒ a lumii, transformator de vieศ›i ศ™i revelator al lui Dumnezeu.

Isuse, tie mฤƒ รฎnchin, Cuvรขntul unic al lui Dumnezeu. Mฤƒ rog astฤƒzi pentru o nouฤƒ revelaศ›ie a cine eศ™ti ศ™i pentru o รฎnศ›elegere mai profundฤƒ a ceea ce รฎnseamnฤƒ a fi un copil al lui Dumnezeu.


[1] Raniero Cantalamessa, Faith Which Overcomes the World, (Alpha International, 2006), p.9.