Sa ne intelegem de la inceput, nu sunt un fan al lui Gigi Becali si daca cumva aceasta scriere ar conta (prin absurd), n-as incerca niciun moment sa fiu avocatul lui Gigi. Repet, nu-mi place personajul. Este un arogant, un grandoman si un antipatic in multe momente. Si totusi, daca maine m-as trezi presedintele Romaniei, l-as gratia pe Becali fara nicio ezitare… pentru simplu fapt ca motivele pentru care a fost “legat” sunt penibile, la fel ca in cazul Adrian Nastase. Este evident faptul ca atat Becali cat si Nastase au facut lucruri nasoale si au incalcat legea in zeci de randuri. Stim ce contracte a semnat Nastase, stim ce manareli a facut Becali ca sa ajunga unul dintre cei mai bogati oameni din Romania. Intuitia si experienta imi spun ca nu poti ajunge foarte bogat daca nu faci magarii. Si totusi, daca ma uit putin peste dosarele imputate lui Gigi in aceste zile, ma bufneste rasul. Sa le luam pe rand:

– “Valiza”: in 2008 (daca nu ma insel), Becali s-a dus la Cluj cu o valiza plina cu bani. Destinatia banilor? Omu’ voia sa-i plateasca pe cei de la U Cluj sa-si apere corect sansele in urmatorul meci (nici nu mai stiu cu cine jucau si nici nu conteaza) si sa se asigure ca jucatorii de la U Cluj vor da totul pe teren. Atentie, la momentul respectiv, astfel de premieri nu erau interzise. Astazi, Gigi este judecat pentru “dare de mita”.

– “Sechestrarea”: In acest caz, Becali a fost condamnat anul trecut la 3 ani de inchisoare cu suspendare, dupa ce a fost gasit vinovat de sechestrare. Povestea insa este una cel putin la fel de penibila. Niste garoi nenorociti i-au furat masina. Spuneti-mi, cati dintre voi, daca ar fi avut posibilitatea, nu ar fi ales sa-si faca singuri dreptate? Adica acum pe bune, stim cu totii ce inseamna politia romana. Daca ti se fura ceva, pana te cheama de 17 ori sa dai declaratii peste declaratii la politie, pana fac dosarul, pana ancheteaza, trece un an si stai ca prostu’ cu buza umflata. Stim povestea… sa ne mai scuteasca. Plus ca Becali nu i-a prins cu scopul de a-i maltrata. Ba din contra, i-a bagat intr-un restaurant, le-a dat sa manance si sa bea, au negociat si si-a recuperat masina… Pentru ca mai apoi sa fie acuzat de sechestrare de persoane. Mie mi se pare cusuta cu ata alba. Acum pe bune, ce hot din Romania s-ar fi dus la Becali (din proprie initiativa) sa-i fure Maybach-ul?

– “Schimburi de terenuri”: Este cazul in urma caruia a fost si condamnat la 2 ani de inchisoare cu executare. Astfel, se anuleaza suspendarea primei pedepse si se executa pedeapsa mai mare(adica cea de 3 ani). Asta este un dosar mai vechi, pentru o fapt care cica s-a comis in 1996. Asta insemnand ca mai bine de 16 ani, nu s-a sesizat nimeni si acum, brusc asa, s-a trezit cineva ca Becali a comis o infractiune si trebuie bagat la inchisoare. N-am niciun fel de dubiu ca toata tarasenia asta a fost orchestrata politic.

O alta faza care mi-a dat de inteles ca la mijloc este ceva putred, este modul cum Becali a fost retinut in dimineata zilei de 20 mai, pe aeroportul Otopeni, in timp ce voia sa paraseasca tara. In primul rand, pe langa condamnarea cu suspendare pe care o avea, Becali NU AVEA interdictie de a parasi tara. Faptul ca i s-a emis “pe genunchi” un mandat de aducere INAINTE sa se judece in instanta dosarul schimbului de terenuri cu mapn-ul, imi da de inteles ca cineva stia verdictul inainte ca el sa fie dat de judecatori… nu vi se pare putin dubios?

Ma incumet sa fac si o previziune. Avocatii lui Becali nu vor sta cu mainile in san. Iar singura institutie unde se mai poate ataca dezizia este CEDO (Curtea Europeana a Drepturile Omului) de la Strasbourg. Nu stiu cat dureaza un astfel de proces la CEDO insa sunt convins ca Becali va fi eliberat inainte de termen. Ce-au facut romanii este o incalcare clara a drepturilor omului. Cu alte cuvine, Becali a fost privat de libertate inainte sa primeasca verdictul. Asta nu poate intra la “sechestrare de persoane”?

Estimez ca nu va face mai mult de un an jumate, adica jumatate din pedeapsa care i-a fost data.

Tot aici vom fi… si vom comenta… Pana atunci, daca intr-adevar institutiile statului incep sa dea semne c-ar exista (cum zic unii <prosti de behane> care se bucura ca in sfarsit nenorocitul de Becali a fost infundat), ma astept ca urmatorii care vor infunda puscariile sa fie Basescu, Blaga, Videanu, Udrea si toate capusele care au supt tara asta de toata seva ce mai ramasese de la alti “sugatori” din guvernul Nastase. Poate ca a venit momentul ca in loc de seva dulce, acesti ordinari sa mai suga si altceva…

Cum am mai spus, nu sunt Pruteanu reincarnat si nici studii avansate de gramatica nu am… insa consider ca este musai sa lamurim o data pentru totdeauna aceasta problema. Nu imi dau seama de unde a plecat insa in ultimul timp, foarte multa lume din jurul meu o comite. Si mai ingrijorator este faptul ca aud acest “decat” folosit gresit din gura unor oameni la care as avea pretentii… macar prin prisma pozitiilor pe care le ocupa in societate.

Exemple de situatii in care ESTE CORECT sa folosim “decat”:

– Facem o comparatie (“Gigica este mai inteligent DECAT Fanica” sau o comparatie de exceptie “Puya mai mult vorbeste DECAT canta“);

– Vrem sa exprimam o comparatie de inegalitate (“Afara este mai frig DECAT am crezut privind pe fereastra”);

– Exceptia unei negatii (“N-au venit DECAT 3 persoane…“)

Exemple de situatii in care ESTE GRESIT sa folosim “decat”.

In general, cea mai des intalnita greseala este atunci cand se foloseste “decat” in loc de “numai” sau “doar”.

– “Au venit DECAT 3 persoane…” (sper ca observati lipsa negatiei… in acest caz, trebuie folosit “doar” sau “numai”)

– “Am fost la munte cu 10 persoane dar decat 3 s-au incumetat sa porneasca pe un traseu montan” (la fel, in loc de “decat” trebuie folosit “numai” sau “doar”)

– “Decat ca esti prost” (fara nicio aluzie) In cazul asta… “decat” nu mai poate fi inlocuit cu nimic DECAT  cu un subiect care evident, este prost :)) (asta este o gluma… tratati-o ca atare)

Da, e urata treaba asta cu “decat”. Pe langa ca suna ingrozitor, eu am dezvoltat o manie si imi vine sa corectez pe toata lumea care da de perete cu acest “decat”. Mai nasol este cand sesizez aceasta greseala la seful meu sau la CEO-ul companiei in sedinta saptamanala…

Cica in conditiile in care se pregatesc pentru promovarea in prima liga, Maciuca a inceput sa se intareasca… :))

————————————————-

Pentru ca am certitudinea ca cine citeste acest blog stie ceva geografie, este inutil sa va mai povestesc ca in judetul Valcea exista doua localitati, relativ apropiate dintre care, fara vreo urma de ironie, una se numeste Maciuca iar cealalta Lungesti.

Si cum romanul are simtul umorului si al autoironiei, evident c-au aparut zeci de bancuri vizavi de denumirile acestor localitati. Unul dintre subiectele de caterinca ar fi microbuzul care asigura legatura intre cele doua comune si pe parbrizul caruia sta lipit cu scotch transparent o foaie A4 pe care scrie, fara nicio gluma: “Lungesti – Maciuca, 40 km, 10 RON”.

Sezonul trecut (daca nu ma insel), echipa de fotbal din Maciuca (Damila Maciuca pe numele ei) s-a afirmat putin dupa ce a ajuns prin optimile Cupei Romaniei, daca nu ma insel. Oricum, ideea e ca a jucat intr-o faza avansata a competitiei cu o echipa de prima liga. Am inteles ca mai nou are pretentii la promovarea in primul esalon. In aceste conditii, evident ca lumea din acea zona a judetului Valcea (neavand o alta echipa) au inceput sa vina la stadion si sa-si sustina neconditionat Maciuca.

Astfel, in peluza celor de la Damila Maciuca au aparut banner-e cu mesaje precum:

“SUNTEM MANDRI DE MACIUCA NOASTRA”

sau

“Neli, Nuti si Raluca, toate trei iubim MACIUCA”

Se poate ceva mai frumos d-atat ? :))

Este lesne sa-ti dai seama ca in Romania lucrurile stau nasol si, fapt dovedit in ultimii douazeci si ceva de ani, clasa politica este incapabila sa schimbe ceva. Sau nu vrea… asta ar fi alta discutie. Oricum ar fi, sunt total de acord ca trebuie sa gasim o solutie, sa ne hotaram care este de fapt rolul nostru in societate si ce anume am putea face pentru noi, in afara vaicarelilor… evident.

Am gasit un articol aici unde s-au iscat niste discutii al naibii de interesante. Au venit diverse persoane cu puncte de vedere diferite. Unii plafonati, care cred ca nu mai e nimic de facut in tara asta, altii individualisti care cred ca daca fiecare dintre noi isi vede de bucatica lui, atunci problemele se vor rezolva de la sine. Altii cred ca trebuie sa facem ceva, sa fim uniti si sa ne impunem punctul de vedere… dar asta nu-i usor deloc.

Ca tot s-a pornit aceasta discutie, din punctul meu de vedere, prima si cea mai mare problema a acestei tari este coruptia. Fie ca vorbim despre micile “gainarii” de doi lei sau de marile “tunuri” ce se dau pe banii statului, toate intra la categoia “coruptie”. Si cum in toate cursurile de specialitate invatam ca pentru rezolvarea unei probleme trebuie atacata cauza care o genereaza, vreau sa va prezint o solutie foarte simpla care in mod cert ar rezolva problema coruptiei in Romania si totodata nivelul de trai. Va rog sa sesizati seriozitatea cu care abordez acest subiect… in ciuda atitudinii mele “caterincoase” pe care am avut-o pana acum

Asadar, de data asta vorbim serios. Solutia mea este sa ma puneti pe mine presedinte cu drepturi depline (da, dictator) si in maxim un an va scot din cacat… asta daca supravietuiesc si nu ma linseaza smecherasii care fac manarii. In ordine:

1. M-as asigura ca treaba asta care se numeste JUSTITIE ar fi justa (de unde ii vine si numele) si incoruptibila. Reforma din temelii, salarii suficient de mari la magistrati (tineri) alesi pe sprinceana. Iei spaga, ajungi in puscarie… si vei vedea imediat ce inseamna puscarie. Astfel, sa ne asiguram ca se vor imputina cazurile in care oameni nevinovati ajung la inchisoare.

2. As face in asa fel incat puscaria sa fie cu adevarat o puscarie si nu un hotel de cel putin trei stele (gratuit) pentru infractori. Este inadmisibil ca niste nenorociti care au fost in stare sa violeze, sa ucida, sa jefuiasca sa consume atatea resurse fara sa produca.

3. Opt ore pe zi (5 zile pe saptamana) de munca in folosul comunitatii pentru toti puscariasii, indiferent de varsta. Atata timp cat se tine pe picioare si e sanatos, la munca cu bila de picior! Nu s-a gasit firma pentru sapat in munte pentru autostrada Bucuresti-Brasov? Pai perfect, bagam doua mii de puscariasi cu bila de picior, stam cu pusca la capul lor si sa vedeti tunel cu patru benzi pe sens ce sapam in maxim doua luni. Aceeasi poveste in cazul exploatarilor miniere. La cate resurse subterane avem am putea fi printre cele mai bogate tari din Europa. In schimb, noi ne zbatem in sub-mediocritate… si la toate capitolele suntem pe ultimele locuri. Sa vedem atunci cine va mai avea tupeul sa fure, sa delapideze fonduri si sa violeze… Pardon, sunt si cateva categorii la care suntem pe primul loc: violuri, crime, analfabetism…

4. Agricultura. Prin 2008 parca s-a facut un studiu din care a reiesit ca aproape 7 milioane de hectare de teren arabil din Romania sunt inca nefolosite. E simplu. Refacute sitemele de irigatii si bineinteles asociatiile si silozurile de pe vremuri. Forta de munca exista, dupa cum am vazut la punctul 3. N-ar trebui sa fie nevoie de mai mult de 10-15 mii de puscariasi. Nu-i posibil ca o tara precum Romania, cu 15 milioane de hectare de teren arabil pe intreaga suprafata sa importe grau si porumb din alte tari…

Nu vreau sa discut despre Industrie, Educatie si alte domenii vitale. Am promis ca ma rezum la “cauza”, adica la coruptie.

Cu alte cuvinte, sunt un extremist nenorocit care crede ca in momentul asta, fara frica nu se mai face nimic in tara asta. Noi am interpretat gresit democratia. Am crezut ca suntem liberi sa pradam, sa furam, sa distrugem totul si asta pe fondul unei justitii gaunoase care in loc sa pedepseasca infractorii le ofera conditii mai bune decat au 30% dintre romanii de rand…

Asadar, vreti sa fiu eu dictatorul vostru?

PS: ca tot veni vorba despre detinuti, cine n-a vazut “Shawshank Redemption” sa se uite urgent la el. Veti vedea acolo o scena foarte misto si foarte reala… cu un mosulica ce iese din puscarie dupa vreo 40 de ani (daca imi aduc aminte bine)… si realizeaza ca locul lui nu este in libertate. Ca el n-are viata… si ca singurul loc in care ar mai putea trai este puscaria in care si-a petrecut aproape toata viata. Drept urmare, alege sa se spanzure. Il chema Brooks pe personaj (parca). Si la noi e aceeasi poveste. Sunt nenorocitii astia care n-au acasa conditiile din puscarie si imediat ce ies, se apuca de facut nenorociri pentru a se intoarce unde-i cald si bine… ASA NU !

Pai sa luam drept reper aceasta dimineata (8 mai 2013). Fuck, acum realizez ca ziua de 8 mai, inca de cand eram in liceu, era plina de ghinioane. O data, prin clasa a 10-a, am reusit performanta de a lua trei note de trei la trei materii diferite intr-o zi de 8 mai… una dintre ele aducandu-mi si singura corijenta din viata mea la informatica. Va jur, acum mi-am amintit… ce vremuri de cacat.

Asadar, ma trezesc eu dimineata, oricum nu foarte bine dispus, ma spal, ma imbrac si ma indrept agale spre usa cu ideea (proasta) de a pleca spre munca. Ma incalt, ma uit in oglinda sa ma asigur ca-mi sta bine cravata si dau sa ies pe usa. Apas pe clanta… incuiata. Prietena mea tocmai plecase si, evident, incuiase usa… Ma intorc in camera, imi caut cheile… dar panicutzaaaa, de negasit. Caut prin haine, caut prin bucatarie, prin baie, prin debara… nicio sansa. Devenisem puscarias in propria mea casa. Ma mai rasucesc eu putin, mai caut… nicio sansa. Cum nu voiam nici in ruptul capului sa-i zic prietenei mele sa se intoarca de la munca sa ma elibereze pe mine din parnaie, mi-a venit o idee. Singurul loc in care mi-as fi putut lasa cheile este in cotiera de la masina. Caut repede cheile de la masina si-mi zic “ma duc in masina, iau cheile si am scapat”. Da’ stai asa, n-am cum sa ajung in parcare… ca n-am cum sa ies din casa… deci pica varianta asta. 

Singura varianta este sa ies pe geam. Am avantajul ca stau la parter. Imi planific eu in gand urmatoarele mutari. Zic: ies pe geam cu cheile de la masina, ma duc si vad daca am cheile de acasa acolo… si daca nu le am, tin directia la servici si am rezolvat problema… macar pana diseara…

Dar stai. Daca ies pe fereastra, cum pana mea o mai inchid? Cum eu pot iesi pe acolo, stand la parter, s-ar putea sa ma trezesc diseara cu 10 tigani care fac Harlem Shake la mine in sufragerie… “pe patul meu si pe muzica mea” vorba melodiei. Deci pica si varianta asta. Ca o ultima solutie, pun mana pe telefon, il sun pe sefu’, ii povestesc patania, ma fac de BAU si la el… ii spun ca nu stiu cand ajung la munca si macar scap d-un stres.

In momentul ala cred c-am beneficiat de o minte ceva mai limpede. Zic STIU! Pun mana pe telefon, il sun pe tata, imi da numarul vecinului de la scara doi si problema era pe cale de a fi rezolvata. Il sun pe nea’ Vecinu’, ii povestesc si lui patania, ma fac de BAU si la el… da’ macar ii zic: “Nea’ Vecinu’, vino mata te rog la mine la fereastra puscariei, iti dau cheile de la masina si te uiti matale acolo sa vezi daca gasesti ceva”. Aici alta problema, ca nea’ Vecinu’, nu foarte descurcaret din fire, nu putea sa deschida cotiera la masina… unde-mi pun eu in general cheile.

Intr-un final le-am gasit… cu ajutorul lui, sa-i dea Trompi sanatate. Partea misto e ca intre timp, trei nenici de la primarie se apucasera sa sape in gradina din fata blocului… si au vazut toata scena… deci m-am facut de BAU la inca trei persoane. Astfel, cand am coborat din bloc m-am mai amuzat putin si cu ei… asa, de dragul artei…

Cam asa decurge la mine o dimineata NORMALA de 8 mai. F&%$-ma-n ea !

Intre timp s-a facut 2:00 PM. Nimic nasol nu mi s-a intamplat inca… da’ sa nu zicem HOP pana nu sarim parleazu’…

Cica noi, dupa ora 22:00, la birou, treaba multa, stres, toata lumea obosita, liniste de inmormantare. La un moment dat un coleg zice: “hai ma sa facem o comanda de pizza”. Ma rog, detalii, centralizeaza el toate comenzile de la colegi, pune mana pe telefon si incepe conversatia. Fiti atenti, epic

– Alo, buna seara, as vrea sa fac si eu o comanda de pizza.

– Da, spuneti-mi numele si adresa de livrare, va rog.

Incepe colegu, isi spune numele, spune si adresa. La care, probabil tipa care prelua comenzile isi da seama ca adresa spusa de colegul meu este o adresa de mare corporatie… si evident se prinde ca facem comanda de la birou. Impinsa probabil de la spate de o urma de compasiune, zice:

– Aaaa, sunteti inca la munca si la ora asta?

La care, colegul meu, nu stiu daca foarte spontan sau pur si simplu sictirit, spune foarte orginilal:

– Eheee, cine vorbea ?!?!?

Ce-a urmat, n-a mai contat… cu toata oboseala pe care o aveam, am ras cu pofta maxima

Si n-as vrea sa fie un subiect limitat la sport insa vom lua un exemplu de actualitate din acest domeniu care naste atatea pasiuni. Se stie ca tot romanu’ se pricepe la fotbal. Eu sunt stelist de mic, am mai spus-o. N-am incetat niciun moment sa urmaresc meciurile Stelei. Chiar si atunci cand ne zbateam la mijlocul clasamentului si ne „tavaleau” toti anonimii din liga intai, preferam sa sufar decat sa spun „nu ma mai intereseaza Steaua”. Sezonul asta, in schimb, n-ai cum sa nu admiri munca oamenilor astora. De la ultima rezerva si pana la capitanul echipei, au dat totul pentru Steaua, in fiecare secunda. Asta este, fara doar si poate, si meritul stafului. Si aici ma refer la Reghe (si secunzii lui), la preparatorul fizic, la MM sau chiar la Gigi care dupa multi ani pare c-a inteles ce inseamna de fapt acest fenomen si s-a potolit cu iesirile la adresa jucatorilor. Totul parea sa mearga bine la Steaua. Suporterii s-au intors langa echipa si au umplut National Arena ori de cate ori au avut ocazia, staful tehnic pare sa se inteleaga foarte bine cu conducerea, jucatorii (cu mici exceptii) isi vad de treaba lor si asta se vede atat pe teren cat si in rezultate.

In conditiile astea, mult asteptatul titlu cu numarul 24 este imposibil de ratat in momentul asta. Stiu, este meritul lor si trebuie sa-i apreciem pentru ce-au facut… in frunte cu Reghe. Multi au pus rezultatele Stelei pe seama educatiei fotbalistice pe care a avut-o Reghe. Multi au spus „da ma, e scolit in Germania… se vede”. Ce-i drept, omul asta va fi un mare antrenor. Pariez inca de pe acum ca va ajunge (alaturi de Dan Petrescu) printre cei mai mari antrenori pe care i-a avut Romania vreodata.

Dar aici intervine acea trasatura pe care am numit-o mai sus „mucii din fasole”. Un „neamt” adevarat nu amesteca viata profesionala cu „nepotismele”, mai ales cand ele sunt de o asemenea speta. Nu poti sa-ti iei finul manelist, sa-i pui trening cu Steaua pe el si sa zici: „el e parte din familia Stelei”. EI bine, EU sunt parte din familia Stelei si nu vreau ca acest „Piti Talent” sa stea la masa mea. Pute. Nu-mi plac manelistii din principiu si vreau sa se duca unde vrea el, dar nu la masa mea. Sa-i cante lu’ Reghe si lu’ Prodanca unde vor ei, dar nu langa banca de rezerve a Stelei si mai ales, nu in timpul meciurilor oficiale. Steaua nu-i petrecerea lor cu manelisti. Orice om de pe planeta asta este liber sa faca si sa asculte „ce vrea muschii lui” (daca tot vorbim despre manelisti). Dar in momentul in care porti pe gulerul sacoului un simbol al Romaniei, nu mai esti „orice om de pe planeta”. Esti antrenorul Stelei si nu-ti poti permite sa amesteci lucrurile. Pe langa faptul ca un manelist n-are ce cauta langa echipa, ganditi-va si la faptul ca Reghe si-a pus toti fanii in cap.

Evident ca provocat, bineinteles de presa, Gigi s-a infuriat si a rabufnit. Acum MM zice ca nici el nu-l suporta pe manelist. Prodanca ii bate obrazu’ lu Becali pe un ton foarte agresiv. Fanii continua sa-l arate pe Reghe cu degetul si totul pare sa explodeze din interior pe masura ce relatiile dintre ei se degradeaza. Niste profesionisti adevarati n-ar fi ajuns in situatia asta. Niste profesionisti adevarati si-ar pastra „nepotismele” in afara jobului si ar evita asemenea situatii. Cu fanii nu-i de gluma. Nimeni, niciodata n-a putut sa faca ceva la vreo echipa mare, fara suportul fanilor. Uitati-va la Timisioara, uitati-va la Craiova, Ploiesti sau Cluj. Uitati-va cum suporterii aia sustin conditionat echipele lor si GARANTAT vor reveni/ramane in prima divizie. In fotbal, numarul suporterilor este cel care face diferenta intre “echipa mare” si “echipa mica”…

Asadar, romane, invata din asta. Cand constati ca ai construit ceva prin multa munca, fii de zece ori mai atent ce masuri iei. E un proverb (pe care-l credeam mincinos) care spune: „este usor sa ajungi sus, greu este sa te mentii acolo”.

De fapt, in ciuda problemelor cu care s-a confruntat Bank of Cyprus chiar si in Romania, se pot mandri ca detin cel mai rapid proces de schimb valutar. De exemplu, poti depune 10 mii de EUR in cont si cand te duci la bancomat (in maxim 2 minute) poti scoate moneda oficiala a Botswanei… Pentru cine nu stie cum arata:

Mi-am deschis un SRL in martie si in conditiile modificarilor aduse la codul fiscal la inceput de 2013, nu mai stie nimeni sa-mi spuna cum sa-mi platesc impozitele si cum sa ma inregistrez la Administratia Financiara. Am verificat codul fiscal de zeci de ori, sute de forumuri si bloguri si intr-adevar, toata lumea are aceeasi dilema.

Sa facem un scurt rezumat. Pana acum, majoritatea firmelor erau obligate sa plateasca impozit pe profit. Ei bine, problema cu care se confrunta toti administratorii de astfel de SRL-uri este „cum mama naibii scot banii din firma sa-i folosesc in scop personal?” In cazul asta, toti „baietasii” faceau in asa fel incat sa-si deduca cheltuieli pana ajungeau cu profitul aproape de 0 si drept urmare statul ramanea cu praful de pe toba. Bineinteles, aici ma refer la business-uri mici (ca al meu).

Si in conditiile astea, mister Ponta (sau cabinetul lui) s-a gandit la o chestie care mie mi s-a parut o solutie inteligenta in conditiile de fata. S-a gandit ca pentru toate business-urile mici, cu o cifra de afaceri sub 65.000 EUR pe an sa introduca o alta regula de impunere. Si anume, cu exceptia catorva domenii, toate firmele vor plati impozit pe venitul microintreprinderilor (3%). Ceea ce inseamna ca daca firma are venituri de 3.000 EUR pe luna, impozitul va fi de 3%*3000=90 EUR. Diferenta poate s-o foloseasca administratorul firmei fara sa-si mai justifice cheltuielile.

Si bineinteles ca lucrurile nu puteau fi atat de frumoase. Pentru ca la noi, orice masura inteligenta este insotita de o lege TOTAL idioata, ambigua si derutanta. Si ca sa vedeti si voi cat de idiot este redactata, am sa va arat fix paragraful din noul Cod Fiscal care reglementeaza cine se incadreaza la microintreprindere. Suna cam asa:

„ O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

– realizează venituri, altele decât cele din activităţi în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii, în domeniile jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului;

– a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al 65.000 euro;

– capitalul social este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale.”

Prima conditie este cea care ma baga pe mine in ceata rau de tot. Ok, pe langa faptul ca au folosit in aceeasi fraza doi termeni de excludere precum „altele decat” si „cu exceptia”, tragem urmatoarele concluzii:

Te numesti microintreprindere daca nu desfasori activitati in domeniul bancar, in domeniile asigurarilor si reasigurarilor cu EXCEPTIA celor care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii. Deci, daca desfasori activitati de intermediere in domeniile astea, te incadrezi ca microintreprindere… corect?

Dupa o astfel de analiza, totul ar parea foarte clar. Faci intermediere, consultanta sau management in domeniile enumerate, esti microintreprindere… faci vanzarea propriu zisa de servicii bancare, asigurari, reasigurari… nu esti microintreprindere.

Da’ ce te faci cu sfatul profesionistului? Am vorbit cu 3 contabili diferiti si toti mi-au spus ca daca am contract de management (indiferent in ce domeniu), conform articolului de mai sus, NU SUNT MICRO… Bineinteles, aici mai intervine suspiciunea ca acesti contabili n-au niciun interes ca eu sa platesc impozit pe venit… pentru ca in cazul asta ei si-ar pierde din volum si drept urmare din contracte. Daca oamenii nu vor mai avea nevoie de o evidentiere clara a cheltuielilor, de ce si-ar mai angaja un contabil? S-ar duce la sfarsit de an la unu’ sa semneze bilantul si balanta anuala si s-ar rezolva problema.

Asadar… eu ce fac acum? M-am gandit sa ma duc la administratia financiara si sa intreb… da’ am mai citit opinii si oamenii sunt scarbiti de atitudinea functionarilor de acolo… cica e greata maxima la ghisee…

Sincer sa fiu, mie imi convine sa platesc impozitul asta de 3% decat sa ma chinui efectiv sa-mi scot banii din firma… si sa cer facturi si bonuri stampilate peste tot pe unde ma duc… Cu alte cuvinte, eu vreau sa dau statului bani. Bani frumusei… si statul nu prea vrea sa mi-i ia… Eu cum procedez?

Am retinut un lucru foarte misto pe care el l-a spus la inceputul emisiunii. Legandu-se de faptul ca toata lumea spune: “Aaaa, daca il invitati pe Piersic, vorbeste numai el, nu poti sa spui nimic de el”, a spus un lucru foarte misto. A spus: “Ba, copii, bucurati-va ca inca mai sunt printre voi si ca inca mai am ce sa va povestesc…”.

Si ma gandeam… oare asteptam sa-l pierdem si pe el pentru a ne da seama ce actor senzational a fost? Din punctul meu de vedere, daca se nastea in America, acum era cunoscut de toata planeta. N-o sa-l compar cu Clint Eastwood… dar as putea s-o fac lejer.

A, si pentru ca pe 27 ianuarie implineste 77 de ani, sper din tot sufletul sa-i dea Dumnezeu multi ani de trait… si sa ne mai povesteasca din aventurile lui la cat mai multe astfel de aniversari.

La multi ani, Pintea, Saptecai, Margelatu’, Harap-Alb, Luncan… La multi ani, Florin Piersic !

PS: cred ca regretatul Stefan Iordache nu s-ar supara daca as spune ca tu esti cel mai iubit dintre pamanteni…