| CARVIEW |
Încă o dată despre statistici, programare și raportare
Sesiunea consultativă online pentru bibliotecari din 3 decembrie 2025 a scos în evidență o dată în plus importanța datelor în activitatea managerială, dar mai ales pentru demonstrarea valorii bibliotecii și a impactului acesteia asupra comunității.
Segmenul Statistică al activității bibliotecare este foarte bine reglementat atât la nivel international, cât și la nivel national.
La nivel global, responsabilii de statisticile bibliotecare se conduc de recomandările Secției IFLA Statistică şi Evaluare.
Top of Form
Documentele elaborate de IFLA au scopul de a standardiza colectarea de date pentru un management eficient al bibliotecii. Documentele și inițiativele cheie ale IFLA legate de statisticile bibliotecilor includ:
Manifestul IFLA privind statisticile bibliotecilor. Documentul subliniază importanța colectării datelor statistice fiabile pentru a demonstra utilizatorilor, factorilor de decizie, instituțiilor de finanțare etc valoarea bibliotecilor. Manifestul pledează pentru utilizarea statisticilor în planificarea strategică și demonstrarea impactului bibliotecilor în societate.
IFLA lucrează în strânsă legătură cu Institutul UNESCO pentru Statistică și Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO). Această colaborare a condus la dezvoltarea unui chestionar model pentru colectarea datelor bibliotecii comparabile la nivel internațional, bazate pe standardul ISO 2789, „Informații și documentare – Statistici internaționale ale bibliotecilor”.
De menționat încă două standarte IFLA foarte importante pentru bibliotecari. Unul ține de indicatori de performanță pentru biblioteci și altul de impact.
Aceste standarde sunt și naționale.
Mai există un instrument foarte important IFLA gândit pentru asigurarea transparenței datelor statistice: Harta Bibliotecilor Lumii unde, de mai mulți ani, figurează și bibliotecile din Republica Moldova.
La nivel national există Legea nr 93, 2017 cu privire la statistica oficială. Instrumentul principal de raportare a datelor bibliotecare este Formularul 6-C, aprobat de Biroul Național de Statistică.
Pe 29 septembrie 2025 Top of Form
la Barcelona, Spania, a avut loc lansarea globală a Cadrului UNESCO pentru Statistica Culturală (FCS) 2025. De acest cadru va trebui să ținem cont la actualizarea Formularelor de colectare a datelor statistice anunțată pentru anul viitor.
Simpozionului Național „Anul Biblioteconomic 2024”
Ediția din acest an este cea de-a 34-a ediție a Simpozionului Național „Anul Biblioteconomic …”
Potrivit concepției, Simpozionul „Anul Biblioteconomic …” este în pereche cu Forumul Managerilor. Respectiv, la Forumul Managerilor, care are loc spre finalul anului, sunt stabilite prioritățile pentru anul viitor, iar la Simpozionul Anul Biblioteconomic, peste un an, sunt prezentate realizările anului precedent și, eventual, problemele sistemului național de biblioteci.
În anul 2024, tema principală în activitatea bibliotecilor a fost „Implicarea bibliotecilor în susținerea și realizarea Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”. Așa cum la baza SND este Agenda ONU 2030 și Acordul de asociere cu UE, prioritățile de activitate, dar și genericul Programului Național LecturaCentral, unul dintre cele trei proiecte mari de promovare a cărții și lecturii, susținut de Ministerul Culturii, a fost „Promovarea valorilor europene prin lectură”.
În jurul acestor teme/priorități a fost construită Agenda Simpozionului.
Comunicările incluse în agendă reflectă realizările tuturor tipurilor de biblioteci: naționale, publice, universitare, școlare, specializate.
În cadrul Simpozionului, va fi, de asemenea, prezentată dinamica datelor statistice, care nu diferă substanțial de anii precedenți: o ușoare creștere a unor indicatori și o descreștere a altor indicatori. Datele comparative pentru cinci ani sunt anexate mesajului.
De asemenea, vor fi prezentate rezultatele studiului sociologic „Concordanța dintre posibilitățile tehnologice ale bibliotecii și necesitățile digitale ale utilizatorilor. Lectura digitală”. Studiul a fost realizat în cadrul Programului Național LecturaCentral în colaborare cu agenția de sondaje iData și a fost finanțat de Ministerul Culturii.
Pentru a scoate în relief cele mai importante realizări pe dimensiunea promovării valorilor europene, in cadrul Simpozionului a fost organizat un concurs de postere „Bibliotecile pentru Moldova Europeană 2030”.
Cele mai bune 10 postere au fost menționate cu câte un premiu bănesc, oferit de Institutul European de Studii Politice.
Programul Național LecturaCentral (PNLC), ediția a 8-a, 2025 în plină desfășurare
Perioada de implementare: februarie-noiembrie
Lansarea din acest an a avut loc la 14 februarie – Ziua Națională a Lecturii
Finalul lunii martie este o perioadă foarte prolifică pentru PNLC. Publicul cititor este invitat la o suită de întâlniri cu autorii preferați:
Hâncești, 20 martie – Oleg Serebrian
Soroca, 21 martie – Iulian Filip, Vitalie Răileanu
Călărași, Hoginești, 25 martie – Vasile Romanciuc, Iulian Filip
Comrat, Biblioteca Universității, 27 martie – Ivan Pilchin
Ungheni, 31 martie – Val Butnaru
Cantemir, Țiganca – Nina Josu.
Sunt doar o parte din activitățile programate pentru această perioadă.
Peronalitățile adunate în jurul PNLC, susținut de Ministerul Culturii au muncit mult pentru a aduna lumină pe care pot s-o răsfrângă asupra celorlalți, iar „lumina aprinsă pentru tine luminează și pentru cei din jur”. Veniți să luați lumină!
Pentru mai multe informații despre activitățile din cadrul PNLC urmăriți:
#Programul Național LecturaCentral
#LecturaCentral
Modelarea activității bibliotecare prin aplicarea Inteligenței Artificiale
Modelarea activității bibliotecare prin aplicarea Inteligenței Artificiale
Prioritățile de formare profesională continuă pentru anul 2024 includ mai multe teme de mare importanță pentru lumea bibliotecară:
- Promovarea valorilor europene;
- Acces deschis, tehnologii informaționale;
- Cultura informației, proprietate intelectuală, drept de autor;
- Cultura Media. Evaluarea informației. Combaterea știrilor false;
- Modelarea activității bibliotecare prin aplicarea Inteligenței Artificiale;
- Evaluarea impactului activității bibliotecii.
Pe fundalul extinderii amețitoare a aplicațiilor de Inteligență Artificială (deja peste 7 mii) și implicarea multora dintre acestea în activitatea bibliotecilor din întreaga lume, această temă nu putea lipsi din oferta educațională a Bibliotecii Naționale.
Mâine, 3 aprilie, Centrul de Formare Profesională Continuă în Biblioteconomie și Știința Informării din cadrul Bibliotecii Naționale organizează atelierul profesional online cu tema „Inteligența artificială: oportunități și aplicații practice pentru biblioteci”. Formator: Victoria Vasilica, șefa secției Studii și cercetări.
Este clar! Lumea bibliotecară se află în fața unei noi schimbări de paradigmă.
O inițiere în temă, de interes pentru bibliotecari, poate fi accesată în Repozitoriul Tematic Național. De văzut articolul:
Biblioteca 2024: tendințe, priorități și inițiative profesionale/ https://moldlis.bnrm.md/bitstream/handle/123456789/1981/Osoianu_Biblioteca_2024.pdf?sequence=1&isAllowed=y/
Prevăd că scepticii se vor întreba: despre ce implementare a IA în biblioteci poate fi vorba dată fiind starea actuală a tehnologiilor și a accesului internet. Dacă invocăm situația la nivel global (datele de pe site-ul Harta Bibliotecilor Lumii), constatăm că la nivel global doar 13% de biblioteci dețin acces internet. La nivel national acest indicator este de 63%. ?
În imagine un răspuns de la Gemini
Terminologie de specialitate: digitizare / digitalizare
Robert Coravu
Inspirați de titlul evenimentului găzduit de Biblioteca Județeană ASTRA pe care l-am semnalat mai sus, vă propunem o discuție despre utilizarea unor termeni foarte vehiculați astăzi în domeniul nostru și în afara lui: digitalizare și digitizare.
În dicționarele românești, ei apar ca sinonimi: conform definițiilor disponibile pe platforma Dexonline, digitizare înseamnă „transformarea unei reprezentări continue (analogice) într-o formă discretă (numerică)” , iar a digitaliza „a transforma semnalele analogice în semnale digitale” sau „a coda numeric o informație”. Pentru ultimul, unele dicționare rețin și sensuri din afara domeniului informaticii: „a administra digitalină unui bolnav cardiac”; „a manevra cu degetele o aparatură electronică sau de control”.
Conform Merriam-Webster Dictionary (versiunea disponibilă online), și corespondentele englezești digitization și digitalization sunt sinonime, având aceeași definiție – „the process of converting something to digital form”. În ciuda acestui fapt, este interesant de observat că ambele exemple de utilizare oferite de acest dicționar pentru digitization sunt din domeniul bibliotecilor, în vreme ce exemplul de utilizare al digitalization provine din cel al finanțelor („… plays an important role in digitalization of payments…”).
Dicționarul de specialitate Online Dictionary for Library and Information Science (ODLIS) reține doar termenul digitization („the process of converting data to digital format for processing by a computer”), cu două utilizări: în sistemele de informare („the conversion of printed text or images (photographs, illustrations, maps, etc.) into binary signals”) și în telecomunicații („the conversion of continuous analog signals into pulsating digital signals”).
Când bibliotecarii de la noi au început să fie preocupați de conversia în format digital a conținutului publicațiilor pe care le dețin, au folosit pentru operațiunea în sine termenul popular de „scanare” iar pentru proces în integralitatea lui pe cel de digitizare. Digitizare n-a avut rival în vocabularul bibliotecarilor și cercetătorilor din domeniul științelor informării și documentării timp de mulți ani, digitalizare fiind extrem de rar întâlnit în literatura de specialitate de la noi (o analiză de conținut ar dovedi cu prisosință acest lucru). În schimb, în afara lumii bibliotecilor, de pildă în mass media, s-a apelat frecvent la termenul digitalizare cu referire la proiectele de conversie digitală a publicațiilor tipărite sau a altor obiecte culturale.
În ultimii ani, datorită evoluției tehnologiei dar și ca urmare a politicilor europene, digitalizare a început să fie din ce în ce mai folosit în spațiul public pentru a desemna procesul de introducere și integrare a tehnologiilor digitale în operațiunile curente dintr-o organizație, ca fundament al așa-numitei „transformări digitale”. Treptat, în ciuda definițiilor din dicționare, el s-a impus în uzul curent cu o aplicabilitate mai largă decât cea a termenului digitizare, a cărui folosire a rămas limitată:între altele, de aceea avem un minister al digitalizării (Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării), nu al digitizării.
Tendința de a nu mai folosi cele două cuvinte în mod interschimbabil este din ce în ce mai pronunțată. Iată ce scrie într-un articol disponibil chiar pe site-ul sus-menționatului minister (sublinierile ne aparțin): „în timp ce digitizarea presupune transformarea datelor analog în digital, digitalizarea folosește datele digitizate și schimbă modul în care business-urile și clienții interacționează, creând noi fluxuri de venituri digitale, cu ajutorul tehnologiilor digitale”. Am inclus mai multe perechi de definiții în tabelul de mai jos.
Diverse definiții care fac distincție între digitizare și digitalizare
Conform acestor distincții, digitizarea este doar unul dintre procesele care contribuie la digitalizare. Ca să dăm un exemplu familiar nouă, digitalizarea unei biblioteci nu constă doar în digitizarea colecțiilor tradiționale ci și în transformarea activităților și fluxurilor de lucru ca urmare a introducerii tehnologiilor digitale. Din acest motiv, considerăm că a folosi termenul digitalizare pentru a desemna exclusiv conversia în format digital a unor publicații este nepotrivit.
Utilizarea distinctă și adecvată a termenilor digitizare și digitalizare ar aduce mai multă claritate în limbajul nostru de specialitate. (R.C.)
Linkul direct este acesta: https://bibliofeed.substack.com/i/142444036/terminologie-de-specialitate-digitizare-digitalizare
Promovarea valorilor europene
Formarea de formatori la modulul Promovarea valorilor europene a început azi cu
conferința publică „Valorile Uniunii Europene: modalități de implicare a bibliotecilor”.
Conferința a fost organizată în colaborare cu Institutul European de Studii Politice din Moldova. Expert: Viorica ȚÎCU, director programe.
Situația publicațiilor din bibliotecile publice
„Dintre toate drumurile basarabene, cea mai mare nevoie de reparație o are drumul cărții”. Vasile Romanciuc
Apelăm la cifre pentru a argumenta acest gând. Potrivit datelor statistice pentru anul 2023:
– din totalul de publicații, deținute de bibliotecile publice, publicațiile în limba română cu grafie latină și chirilică reprezintă 52%;
– din totalul de publicații în limba română, aproximativ 30% sunt publicații în grafie chirilică;
– rata medie de înnoire a colecției de publicații este de 79 de ani, în timp ce recomandarea IFLA/UNESCO este de 7-10 ani. Dacă invocăm speranța de viață de 71 de ani, constatăm că mulți cetățeni nu ajung să vadă o bibliotecă cu colecțiile actualizate);
– achizițiile la 1000 de locuitori sunt de 75 publicații, în timp ce IFLA/UNESCO recomandă 250 publicații.
Zecile de ani de finanțare insuficientă a bibliotecilor și degradarea firească a colecțiilor, dictată de trecerea timpului și-au spus cuvântul. Și atunci cum răspundem lamereu actuala întrebare „investim puțin în cultură, pentru că suntem săraci sau suntem săraci, pentru că investim puțin în cultură?”
ZIUA NAȚIONALĂ A LECTURII – sărbătoarea cu țintă precisă în viitor
Precum oamenii, cărțile au nevoie de sărbători. O zi în care toată atenția, toate eforturile, toate inițiativele și toată creativitatea să graviteze în jurul cărții și a lecturii. O asemenea zi a fost identificată!
Dacă urmărim agenda Ministerului Culturii cu evenimentele din cadrul Zilei Naționale a Lecturii, observăm o consolidare fără precedent a eforturilor de promovare a lecturii. Umbrela Ministerului Culturii acoperă instituții de învățământ, biblioteci, muzee, teatre, edituri etc – aproape toți actorii de pe scena lecturii. Cam aceasta ar trebui să fie formula perfectă pentru un impact deosebit.
Este sărbătoarea perfectă? Poate! Poate mai are nevoie de șlefuire până a fi adusă la strălucire, dar deja se conturează ceva foarte frumos!
Așa cum este vorba de o celebrare putem evita problemele. Sunt multe pe segmenul cărții și a lecturii. Acumulate prin zeci de ani de finanțare insuficientă a acestui domeniu. Dar, până la o rezolvare, trebuie de făcut lucruri cu ce avem la dispoziție în timp real. Și nu avem puțin!
Avem librării pentru cine își permite!
Avem biblioteci pentru cine vrea cu adevărat!
Avem instituții de învățământ! Avem dorință!? Sunt atâtea modalități de a face ceva bun în orice condiții.
Nici o bibliotecă nu este chiar asa de săracă ca să nu poată oferi strictul necesar. Iar dacă bibliotecarul mai are pe masa și un calculator conectat internet, rezolvarea mai multor probleme este ca și garantată. Spațiul virtual oferă și oportunități bune, dacă învățăm să le utilizăm corect.
P.S.1. În procesul de pregătire pentru această zi pentru a da o mai mare greutate mesajului proLectură, am apelat la mai multe personalități cu care am conlucrat pe marginea mai multor proiecte de promovare a cărții și lecturii: Val Butnaru, Oleg Serebrian, Iulian Filip, Vasile Romanciuc, Maria Pilchin, Mariana Harjevschi, Eugenia Bejan, Vasile Botnaru, Mircea V.Ciobanu, Claudia Partole, Iurie Colesnic … Mulțumiri tuturor! La noi întâlniri pe scena lecturii! Odată cu lansarea Programului Național LecturaCentral, ediția a 7-a va fi mult de lucru.
P.S.2.Cine n-a simțit regretul la finalul unei cărți care l-a fascinat, nu poate ști ce înseamnă bucuria lecturii.
Iar …Dacă printr-un noroc ajungi să simți ca și Călin-Teodor Ștefanopol care scria despre Faust-ul lui Goethe că este „o lectură la finalul căreia simți pentru o secundă că ai cucerit lumea”, atunci ești cititorul cu adevărat fericit și poți să te îngrijorezi doar de faptul că următoarea carte nu se va ridica la înălțimea cărții citite anterior.
“Cât despre experiența mea de cititor, scria Călin-Theodor Ștefanopol, Faust m-a schimbat total, mi-a reconfigurat gusturile. Singura mea problemă este că, mult timp de acum încolo, când voi mai termina câte o carte, voi rămâne cu satisfacția lecturii, dar și cu o umbră de gust amar din cauză că noua lectură nu s-a ridicat la nivelul lui Faust. Da, Faust este o lectură dificilă, dar frumoasă. Nu este o lectură de autobuz, una cu care „să-ți mai omori timpul”, ci una fundamentală la finalul căreia simți pentru o secundă că ai cucerit toată lumea”.
P.S.3.Ziua Națională a Lecturii este despre drumul spre lecturile la finalul cărora să simți pentru o secundă că ai cucerit lumea!
Despre incidental cybernetic de la Biblioteca Britanică //
On the matter of the British Library cyber incident
https://ciaranmartin.substack.com/p/on-the-matter-of-the-british-library
Un articol foarte interesant, semnat de Ciaran Martin, fostul șef al Centrului Național de Securitate Cibernetică din Regatul Unit, despre unul dintre incidentele cibernetice cu cel mai mare impact (dezastruos) din istoria Marii Britanii și despre ce pot învăța alte organizații din acest caz.
Arhive
Blogroll
- https://anbprtraining.wordpress.com/absolventi/
- https://bibcreanga.blog.com/
- https://bmhasdeu.wordpress.com/
- https://bnrm.wordpress.com/
- https://cercetaribibliografice.blogspot.com/
- https://dic.andries.eu/
- https://eifloamoldova.wordpress.com
- https://librarygrants.blogspot.com/
- https://www.abrm.md/
- https://www.anbpr.org.ro/blog/
- https://www.bnrm.md
- https://www.hasdeu.md/informatii_profesionale
- https://www.kosson.ro/
- https://www.mc.gov.md/
- https://www.prolibro.eu/
- https://www.slideshare.net/cdbclub
Search
Pagini
| L | M | M | J | V | S | D |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | 2 | 3 | 4 | |||
| 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 |
| 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 |
| 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 |
| 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 | |
Cele mai bune posturi și pagini
- Citate, aforisme, gânduri despre bibliotecă
- Ziua Internațională a Cititului Împreună
- Indicator rutier "biblioteca".
- Biblioteca publica Bilicenii Vechi: Blog
- Blogul Bibliotecile publice din Republica Moldova
- 59 Citate Celebre si Proverbe despre Carte si Lectura
- Ghidul lecturii cu voce tare
- Biblioteca publică la răscruce
9.00-17.00
edge
-
Abonează-te
Abonat
Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
Blog de biblioteconomie şi ştiinţa informării 
Comentarii recente