1.

Zăpadă grea-n vânt,

timpul curge încet, alb —

pași se sting ușor.

2.

Frunze de gheață,

trupuri vechi sub mantii reci,

anii se topesc.

3.

Lună pe crengi goale,

umbrele sunt tot mai scurte,

iarnă tăcută.

4.

Bătrân drum pustiu,

gerul îl mângâie blând —

ochi obosiți plâng.

5.

Mâini ca niște crengi,

alb pe tâmple adunat,

timpul e-n amurg.