Am un blog şi nu mă tem să-l folosesc

A trecut mai bine de un an de când am fost Polonia. Decât să generalizez în descrieri despre cum sunt polonezii, prefer să arăt câteva detalii ale unor personaje pe care le-am întâlnit.

Un inginer din Wroclaw
Am mers în Gdansk la un concert și încercând să ajung singur m-am rătăcit, moment în care am întrebat doi bărbați care se pregăteau să intre în mașină cum pot să ajung la locul concertului și s-au oferit să mă ducă ei. Evident că a început o discuție de genul cine sunt, de unde și-așa mai departe. Șoferul, inginer în construcții de drumuri și poduri de origine din Wroclaw, s-a scuzat că îmi spune, dar și în Polonia majoritatea ne consideră țigani. Spre final s-a mai scuzat încă o dată.

Bătrânii
Observ în București că bătrânii cară după ei un cărcucior de cumpărături. E altă discuție că te incomodează în autobuz/tramvai, dar lor le este mai ușor să-și care legumele așa. Prin Polonia nu am observat obiceiul ăsta, spun asta fără să fac diferența noi-ei.

Ultima postare despre personajele din Polonia a fost prin aprilie. Sunt oameni pe care îi întâlneam frecvent, cu care mai schimbam o vorbă, fie în engleză, fie în poloneză - exagerez, n-am învățat decât alfabetul și câteva expresii. 

Recepționerele căminului

Cu excepția uneia blonde, care părea să aibă peste 30 de ani și mai puțin de 40, celelalte două erau ajunse la vârsta a doua. Le vedeam pe fiecare de două ori pe săptămână. Nu m-am chinuit să le învăț programul, asta ca să trișez la invitat persoane străine în cămin și să stea peste noapte, oricum nu aveau obiecții. Foarte amabile și spicuiau ceva engleză, dar cât să explice chestiile legate de cazare.

Bunicul unei poloneze

L-am întâlnit de Crăciun, habar n-aveam ce îmi spunea. Cu ajutorul prietenei am aflat că a fost o dată în România și că altă dată, prin urmă cu vreo zece, cinșpe ani a vândut mașina unui român de prin Bucovina(?). Era destul de bătrân și memoria i-a cam plecat de-acasă. Era dandi, eșarfă la gât și ochelari de soare chiar și în casă, ultimii din motive de sănătate, ceva cu sensibilitate la lumină.

Un tip din Wroclaw

În timpul unei excursii în Wroclaw, am ieșit cu ceilalți prin cluburi și baruri. Destul de târziu, după multe ore și pahare devii extrem de sociabil. Nu mai țin minte tot ce-am vorbit sau cum am ajuns să vorbim, dar îmi amintesc că m-a învățat o înjurătură care mi-a folosit de câteva ori. Spierdalaj: get the fuck out  of here - cum mi-a zis el sau fuck off - cum am mai găsit pe net.

Eroul obișnuit e cel mai herp derp. El a apărut în credința populară suspectat de multe lucruri, pe unele le-a dezmințit pentru că e un tip credincios și cu bun simț. Când a fost suspectat de mamele grijulii că e Zburătorul, a negat.

Totuși, el...

- a pus cârciuma-n drum, dar e modest și nu se laudă cu asta;

- înainte să se îmbete și să cadă sub masă știa de ce trag clopotele. Prespune că Mitică l-a îmbătat intenționat în seara aia;

- e suspectat că a contribuit la înălțimea și silueta Tudoriței, dar neagă și asta pentru că el nu se încurcă cu femeile de natură îndoielnică;
- atunci când bocitoarele se întreabă printre sughițuri unde se duce mortul, el deja știe locul;
- odată, când mergea prin pădure pe timp de iarnă, a convins un urs că e un om bun, iar ursul l-a primit în bârlogul lui și nu l-a tăiat, așa cum a tăiat Han Solo un Tauntaun ca să-l salveze pe Luke.

Va urma...