|
|
| CARVIEW |
Se gudură zefiru’ a primăvară Și-n versuri gri, se laudă poeții Cu primul ghiocel ce-o să răsară, Că au convins, cu lira lor, nămeții. Câmpia încă moțăie pe-o rână Păzită de balaurii de…]]>
Se gudură zefiru’ a primăvară
Și-n versuri gri, se laudă poeții
Cu primul ghiocel ce-o să răsară,
Că au convins, cu lira lor, nămeții.
Câmpia încă moțăie pe-o rână
Păzită de balaurii de ceață,
Tresare-n somn o salcie bătrână,
Ca sluga hoață prinsă la dulceață.
Viclean strateg, fioru’ așteaptă
Ispite spre o nouă cruciadă;
Iscoadele îi tălmăcesc, în șoaptă,
C-au surghiunit crăiasa de zăpadă.
Abțiguit cu-o dușcă de lumină
Se-nfoaie violet, un toporaș:
– Atâta zarvă! Dac-o veni, să vină,
Că mâine-am zi de shopping, în oraș.
Anna
Cu viers gongoric, anemocord,
Limpid, mundan, comprehensibil,
Cu magna opera în word
Și solilocvii lungi pe blog,
M-ai cucerit! Oare să-nsemne
Că ești cu roșu-n menolog
Drept Cuviosul Calofil?
Ce spirit viu, epustuflant,
Evanescent, excurs subtil,
Scolastic, doct și sicofant!
Când indomptabila-ți fervoare
Din petulantu-ți vers sublim
Mă liricește de mă doare
Șoptesc vrăjită: Aferim!
O traducere liberă a ceea ce am scris mai sus ar fi: of, ce dor, ce chin, ce jaleee, măi. 
Plecată cu sorcova.
Acum, și mai abitir…
Mi-am prins gândurile-n fir
de arnici pe glaspapir,
Vorbele din cozi le-am dres
Să sorcovesc pe wordpress.
Dar văzând ce-am scris mai sus –
Versuri c-o silabă-n plus,
Ba,-n vreo două dintre ele
Rimele-s cam ușurele,
Ritmul – zvon de vuvuzele,
Mi-am zis că-i mai potrivit
Să mă las de sorcovit.
Așadar, ce pot să fac?
Nici covrigii nu prea-mi plac
Și, oricum, e cam târziu –
Blogu-mi țiuie-a pustiu;
Nu mai cânt. Mai bine scriu
O urare sănătoasă
Și v-o las aci, pe masă:
La mulți ani!
ca merii
ca perii
ca piatra
ca fierul etc.