|
|
| CARVIEW |
Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca în colaborarea cu Asociaţia Bibliotecarilor din România (ABR) şi Sindicatul Liber al BCU Cluj organizează în perioada 23 – 27 aprilie 2018 o serie de manifestări dedicate Săptămânii Naţionale a Bibliotecilor.
Propunerile pentru comunitatea clujeană
Permise si vize gratuite pentru cei care vin la bibliotecă în data de 23 aprilie 2018!
Anularea penalizărilor acumulate de către utilizatorii care n-au restituit la termen publicaţiile împrumutate de la BCU CLUJ.
Tururi ghidate in biblioteca
Vizită la Departamentul Colecţii speciale ;
Vizită la atelierul de legătorie, biroul de digitizare şi depozite ;
Montarea unor panouri în holurile BCU şi la filiale, pe care utilizatorii să răspundă la întrebarea: „De ce îmi place să vin la bibliotecă?”
„Bibliotecar pentru o zi la BCU Cluj” – campanie de promovare a profesiei de bibliotecar !
În Săptămâna Naţională a Bibliotecilor nu se percep taxe de penalizare!
Propunerile pentru comunitatea profesională
- 23 aprilie 2018 – Dezbaterea cu titlul „Să fii bibliotecar în România” – Sala de conferinţe – între orele 12,30 – 14,30
- întâlnirea preşedintelui ABR cu studenţii de la Biblioteconomie, cu noii angajaţi din BCU Cluj, dar si cu cei interesati de activitatea Asociatiei Bibliotecarilor din Romania
- prezentarea workshop-ului IFLA de la Chişinău ( 29-30 martie 2018) despre Agenda ONU 2030 în biblioteci;
- prezentarea IFLA Global Vision;
- Cum ajungi Voluntar la IFLA?;
- Campania „Voluntar la Bibliotecă”
- 24 aprilie 2018 – Organizarea in holul central al BCU a unei expoziţii cu lucrările bibliotecarilor din BCU!
- 27 aprilie 2018, între orele 13 – 16 – Întâlnirea bibliotecarilor din BCU Cluj la Grădina Botanică – team building.
- expoziţiei de pictură cu lucrările bibliotecarilor din BCU
- Campania „Cărţile pe faţă” – invitat Victor Miron – prezentarea campaniilor iniţiate de tânărul antreprenor – oferirea de cărţi personalizate;
și…..diverse surprize…
]]>Mai multe informatii puteti consulta pe site-ul ABR aici:
]]>
Secretariatul general IFLA a a anuntat ieri organizarea Congresului National IFLA la ATENA.
Ma multe informatii puteti citi accesand link-ul
https://www.ifla.org/node/19412
]]>
]]>
Descarcă raport în format
În 2017 IFLA a lansat ambițiosul proiect ”IFLA Global Vision”, care își propune crearea unui forum de discuții globale și unitare pentru găsirea de soluții la provocările pe care bibliotecile le așteaptă în viitor.
Programul IFLA Global Vision a fost conceput astfel încât să adune informații la nivel global, de la bibliotecari din toată lumea și din toate tipurile de biblioteci, prin organizarea de workshop-uri regionale și prin intermediul unei platforme on line prin care bibliotecarii își pot exprima opțiunile.
Debutul programului a fost marcat prin întâlnirea inițială de la Atena din luna mai 2017, așa numita kick-off meeting, succedată de organizarea altor 6 workshop-uri regionale în întreaga lume, după cum urmează:
Întâlnire regională America de Nord, Washington D.C.
- Raport : https://www.ifla.org/node/11375
- Imagini https://www.flickr.com/photos/ifla/sets/72157683647038715/
Întâlnire regională Africa, Yaoundé
- Raport: https://www.ifla.org/node/11394
- Imagini: https://www.flickr.com/photos/ifla/sets/72157681933023550/
Întâlnire regională Middle East North Africa, Alexandria
- Raport: https://www.ifla.org/node/11419
- Imagini: https://www.flickr.com/photos/ifla/sets/72157681553073302/
Întâlnire regională America Latină și Caribbean, Buenos Aires
- Raport: https://www.ifla.org/node/11443
- Imagini: https://www.flickr.com/photos/ifla/sets/72157683052865210/
Întâlnire regională Asia Oceania, Singapore
- Raport: https://www.ifla.org/node/11485
- Imagini: https://www.flickr.com/photos/ifla/sets/72157682943961584/
Întâlnire regională Europe, Madrid
- Imagini: https://www.flickr.com/photos/ifla/sets/72157686025632446/
- Raport final: https://www.ifla.org/node/11524
Reprezentanți din 140 de țări au oferit răspunsuri concrete la întrebări precum: Care sunt valorile centrale ale bibliotecilor? La ce se pricep cel mai bine bibliotecile? Care sunt principalele provocări cu care bibliotecile se confruntă?, Care ar fi caracteristicile unui domeniu comun al bibliotecilor? etc.
Lista completă a întrebărilor/solicitărilor IFLA, folosită în cadrul workshop-urilor este:
(Q1)Pregătiți o afirmație pentru viitorul bibliotecilor
(Q2)Imaginați-vă anul 2022, ce au reușit bibliotecile?
(Q3)Citiți afirmația
Q4: Care sunt valorile centrale ale bibliotecilor?
Q5: La ce se pricep cel mai bine bibliotecile?
Q6: Ce ar trebui să facă mai mult bibliotecile?
Q7: Ce ar trebui să facă mai puțin bibliotecile?
Q8: Care sunt principalele provocări cu care societatea se confruntă?
Q9: Care sunt principalele provocări cu care bibliotecile se confruntă?
Q10: Care sunt principalele provocări profesionale?
Q11: Cum ar putea ”united library field” (domeniu comun al bibliotecilor)să răspundă acestor provocări ?
Q12: Care ar fi caracteristicile unui domeniu comun al bibliotecilor?
Q13: Care este rolul unui domeniu comun al bibliotecilor?
Printre cele 140 de țări participante la workshop-urile regionale s-a numărat și Romania, prin intermediul ABR- Asociația Bibliotecarilor din Romania, care a primit invitația de a participa la grupul de lucru de la Madrid, prin delegația președintei filialei Cluj a ABR, RalucaTrifu.
Foto – Imagine de grup, workshop IFLA Global Vision – Madrid, Biblioteca Muzeului Prado, 2017.
Răspunsurile oferite de bibliotecari la întrebările distribuite de facilitatori în timpul celor șase workshop-uri s-au concretizat în platforma on line lansată în data de 21 august 2017 cu ocazia Conferinței IFLA din Polonia.
Platforma invită la exprimarea părerilor fiecărui bibliotecar din orice colț al lumii. Votul dumneavoastră este foarte important și îl puteți exprima accesând link-ul https://globalvision.ifla.org/vote/ .
Mai multe informații despre IFLA Global Vision se pot obține accesând linkul : https://globalvision.ifla.org/about/
Totodată IFLA invită la colaborare, prin organizarea de întâlniri de lucru locale care să respecte formatul workshop-urilor regionale IFLA Global Vision. Aceste workshop-uri trebuie însoțite de un raport complet în limba engleză. Mai multe despre program puteți citi:
https://globalvision.ifla.org/join-us/
Termenul limită pentru exprimarea votului sau organizarea de întâlniri locale este
30 septembrie 2017
Bibliotecarii din fiecare țară își pot exprima propriile lor păreri prin intermediul unor întâlniri locale sau on line.
Pentru Romania discuții în cadrul IFLA Global Vision se vor purta în cadrul Conferinței Naționale ABR de la Brașov sau puteți să vă exprimați propiile păreri accesînd chestionarul on line creat în acest scop, disponibil la adresa web https://goo.gl/forms/eg0sw14TFH3KNhNM2
Material întocmit de Raluca Trifu
Președinte ABR Filiala Cluj.
]]>
Înscrieri pot fi facute pe site-ul dedicat conferinței
Va asteptam!
DESCRIERE
Asociația Bibliotecarilor din România (ABR), împreună cu instituțiile organizatoare locale – Universitatea “Transilvania” din Braşov, Casa Corpului Didactic Braşov, Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” și partenerii lor, vă invită să participați la Conferința Națională anuală, în perioada 6 – 8 septembrie 2017.
Conferința Națională ABR, ajunsă la ediția a XXVIII-a, este una itinerantă, găzduită în acest an de centrul universitar Braşov. Ultimele ediții au avut loc la: Timişoara, Iași, Cluj-Napoca, Oradea şi Galați.
Ediţia 2017, desfășurată sub titlul “Biblioteci. Societate. Multiculturalitate”, îşi propune să aducă în faţa comunităţii profesionale câteva noutăţi, cum ar fi: keynote speakeri din Estonia, Islanda, Norvegia şi Republica Moldova; asigurarea oportunităţii participanţilor de a se înscrie la lucrările conferinţei printr-o aplicaţie online, de a-şi prezenta lucrările într-un mod eficient (sistemul Pecha Kucha) şi de a-şi susţine opiniile în dezbaterile care vor avea loc în plen.
]]>Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca deţine o colecţie impresionantă de publicaţii aparţinând patrimoniului cultural naţional din România. Pe lângă documentele tipărite, originale sau reproduceri din secolele XV-XX, instituţia deţine şi un fond de partituri manuscrise. O mică parte dintre titluri se regăsesc în colecțiile eclesiastice (manuscrise muzicale aflate în colecţiile de documente provenind de la culte protestante: calvine și unitariene), şi astfel sunt semnalate în lucrările de referinţă. Restul reproducerilor şi manuscriselor muzicale rămân nevalorificate fiind fie neprelucrate, fie prelucrate ambiguu.
Consultând în prealabil materialul documentar, împărţit aleatoriu în 17 pachete muzicale (cca. 5000 de foi manuscrise – vezi fig. 5), din iulie 2015 s-a discutat problema prelucrării fondului, condiția de bază fiind elaborarea unui catalog intern şi introducerea lor în catalogul online al bibliotecii. Colectivul redacțional și de cercetare – Drd. Emese Sófalvi, absolventă a Academiei de Muzică „Gh. Dima” Cluj (referent de specialitate), Dr. Bogdan Crăciun (şef serviciu Servicii de documentare, referințe și colecții speciale) şi Ildikó Másody (bibliotecar) – şi-a propus asigurarea valorificării materialului documentar. Participarea referentei de specialitate în programul internaţional Klebelsberg i-a permis realizarea unei documentări ample, consultarea cu reprezentanţii instituţiilor care deţin partituri muzicale manuscrise (Biblioteca Academiei „Gh. Dima” din Cluj şi Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj, Biblioteca Naţională din Budapesta, Ungaria) cercetarea folosindu-se şi de metodele analizei comparative.
Vizibilitatea și coerența documentelor muzicale au fost îngreunate de multitudinea exemplarelor neidentificate şi de fișele incomplete. Condiţia catalogării lor a fost respectarea atât a standardele de catalogare curente cât şi imperativelor muzicologice. Considerând că gradul de utilizare și valorificarea materialului pot fi îmbunătățite semnificativ prin restructurare, urmărind desigur integritatea fondului, desprinderea aşa-ziselor „pachete muzicale” a rezultat în prelucrarea standardizată şi înregistrarea a mai mult de 150 de titluri individuale în catalogul public a Bibliotecii Academiei (faţă de cele 32 stabilite iniţial). Deşi documentele s-au păstrat în condiţii optime, au fost necesare şi mici recondiţionări (învelirea uniformă în carton, însemnările de identificare ori schimbarea sforii subțire cu o panglică) toate contribuind la activitatea de conservare a documentelor.
Având în vedere că majoritatea manuscriselor şi a reproducerilor nu dispune de foaie de titlu, în demersul catalogării activitatea cea mai interesantă s-a dovedit a fi identificarea autorului şi stabilirea titlului operei muzicale. Însemnările multiple de proprietate, datările, precum şi textele inserate de copişti sau de interpreţi adaugă note personale – la propriu şi la figurat – colecţiei muzicale.
Deşi în registrele de inventar ale instituţiei nu există date privind provenienţa lor, pe parcursul prelucrării tematica, genul muzical preponderent şi adnotările proprietarilor au conturat din ce în ce mai bine originea materialelor muzicale copiate şi litografiate, păstrate în prezent în Biblioteca Academiei Române, Filiala Cluj.
Majoritatea partiturilor datează din prima parte a secolului XIX (anii 1816-1846), şi pot fi asociate cu activitatea unor instituţii culturale din Cluj: Teatrul Naţional, Conservatorul, precum şi cu viaţa muzicală care se petrecea în cadrul Colegiului Reformat Cluj. Se observă preponderenţa repertoriului vocal şi vocal-simfonic: notele aparţin fie scenei lirice (arii, fragmente din opere şi texte de librete, opere complete, melodrame, oratorii), fie sunt compoziţii folosite în reprezentaţiile religioase şi ceremoniale (imnuri, requiem-uri, compoziţii ocazionale). Un număr mic al documentelor constituie culegerile de melodii şi materialele cu caracter pedagogic (noţiuni de teoria muzicii, bazele cântatului la pian sau la orgă). Muzica instrumentală este reprezentată doar prin câteva piese pentru pian solo sau orgă, transcripţii şi fragmente de muzică de cameră. Un exemplu individual constituie cărticica de dans (cu melodii şi coreografii notate) de la începutul secolului XIX.
În lista autorilor regăsim nume ca Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart, Franz Schubert, compozitori de operă populari în epocă (Daniel Auber, Vincenzo Bellini, Gaetano Donizetti, Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi, Carl Maria von Weber, Peter Winter etc.), muzicieni din Ungaria (Franz Erkel, Benjamin Egressy, Jozsef Szerdahelyi) sau artişti rezidenţi în Cluj (József Ruzitska şi Georg Ruzitska).
Documentele prelucrate până în prezent pot fi accesate şi în catalogul online al bibliotecii, căutarea fiind posibilă după autor, titlu. (Catalogul online poate fi consultat aici: https://portal.bibacadcj.qulto.ro/ro/web/guest/search – pentru a vedea o listă completă a materialului prelucrat, se poate căuta după cuvintele cheie partituri sau manuscrise muzicale, urmând în viitor reevaluarea tuturor titlurilor muzicale existente deja în diferitele colecţii speciale ale Bibliotecii Academiei. Dezideratul colectivului redacţional este de a facilita accesul la sursele de bază a cercetări profesionale: studii muzicologice, contribuții privind istoria teatrului și a activității societății muzicale din Cluj, recepția compozitorilor contemporani de la prima jumătate a secolului XIX, precum și la unele aspecte ale istoriei pedagogiei muzicale din Transilvania.
Material realizat de Emese SOFALVI
Foto 1 – Imagini din timpul prelucrării fondului.
Foto 2 – Partituri muzicale
Foto. 3. – Partituri muzicale. Selecţie.
Foto. 4. – Partituri muzicale. Selecţie.
Fig. 5 – Pachete muzicale
]]>
S-a lansat site-ul celei de-a XXVII-a Conferințe Naționale a Asociației Bibliotecarilor din România. Vă rugăm să vă înscrieţi la conferință până la data de 1 august 2016, accesând link-ul de mai jos:
]]>
Înscriere